AUR, în presa lumii: ”Au pus zvastica lui Hitler pe steagul Uniunii Europene”

AUR, în presa lumii: ”Au pus zvastica lui Hitler pe steagul Uniunii Europene”

ianuarie 6, 2022 1

”Stimulată de ultimele sondaje, care o ridică pe poziţia a doua în intenţie de vot, Alianţa (de extremă dreapta) pentru Unirea Românilor (AUR, acronim pentru metalul prețios, în limba română) începe să afişeze deschis negaționismul care se cuibăreşte în rândurile sale”.

Așa începe un articol din ziarul El Pais (ziarul de limbă spaniolă cel mai citit din lume, cu un număr de aproximativ 20 de milioane de vizitatori unici pe lună și peste un milion de cititori pe zi, în ediția tipărită).

Noua formațiune consideră că Holocaustul a fost o „problema minoră” și respinge ca studiul său să devină obligatoriu în școli printr-o materie complementară, așa cum a fost aprobat de Parlament.

Liderul formațiunii, George Simion, a declarat că Guvernul vrea „să ridice probleme minore la rang de subiect” – în acest caz moartea a sute de mii de evrei și romi sub guvernarea țării, aliată a Germaniei naziste în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.  În opinia sa, este suficient să tratezi Holocaustul în „lecții simple pe subiecte existente”.

La un an de la înființare, scriu cei de la El Pais, partidul extremist AUR a pătruns în Parlamentul României ca a patra forță după alegerile legislative din decembrie 2020.

În decembrie anul trecut, după o lungă criză politică marcată de pandemie și care s-a soldat cu un pact de guvernare între social-democrați și conservatori, o cercetare sociologică a plasat-o doar în spatele Partidului Social Democrat (PSD) și înaintea Partidului Național Liberal (PNL), în timp ce un alt sondaj a proiectat o egalitate tehnică cu cea din urmă formațiune.

Partidul ultra, eurosceptic și ferm apărător al suveranității sale față de UE și NATO, spune că „dacă Ministerul Educației evită instruirea tinerilor asupra evenimentelor fundamentale ale culturii și spiritualității românești, ar fi bine să-și schimbe denumirea în ”Ministerului Reeducarii Populatiei pentru Piața Globală”.

Afirmațiile controversate, care vin ca urmare a votului Parlamentului României din 16 noiembrie în favoarea ca istoria Holocaustului să fie o materie obligatorie în școli, au generat multe controverse.

Partidul ultranaționalist, care a votat împotriva legii, a cerut încetarea „experimentelor ideologice asupra copiilor români”, iar poziția sa a atras critici puternice din partea adversarilor săi politici, mai notează jurnaliștii occidentali.

Reprezentantul guvernului împotriva xenofobiei și antisemitismului, deputatul PNL Alexandru Muraru, a calificat formațiunea de extremă dreaptă drept „o amenințare la adresa ordinii constituționale”.

„AUR a lăudat criminalii de război de la tribuna Parlamentului, e indignat de simboluri privind memoria victimelor Holocaustului; iar reprezentanții săi reproduc frecvent, atât pe internet, cât și în declarații publice, mesaje antisemite sau neagă și relativizează Holocaustul”, a subliniat politicianul PNL.

La rândul său, actualul om forte al PSD, Marcel Ciolacu, consideră că AUR nu trebuie interzis pentru că a primit încrederea a peste jumătate de milion de cetățeni. Cu toate acestea, el a cerut formațiunii radicale să explice clar dacă condamnă sau nu Holocaustul.

Scoaterea în afara legii a partidului, după cum a sugerat Muraru, nu este imposibilă, dar este complicată. Această cale judiciară a fost folosită o singură dată în țară pentru a interzice Partidul Comunist.

În plus, susținătorii ideilor antiliberale și ultraconservatoare ale formațiunii își arată forța la urne, dar și pe stradă.

În urmă cu două săptămâni, relatează El Pais, ”susținătorii AUR, care s-au opus vaccinurilor anti-covid-19, au încălcat perimetrul Parlamentului și au desenat o zvastică pe un steagul Uniunii Europene.”

Susținătorii săi protestau împotriva planurilor de a face pașaportul covid obligatoriu la locurile de muncă. O idee cu care Executivul a căutat să facă presiuni pentru creșterea ratei de vaccinare. În România, puțin peste 40% din populație are modelul complet.

„Cum poate fi considerat genocidul, distrugerea unei comunități pe criterii etnice, o temă minoră care poate fi predată într-o singură lecție?”, se întreabă cei din Institutul Elie Wiesel, care luptă pentru păstrarea memoriei Holocaustului.

În România, există o necunoaștere generală a atrocităților comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a rolului pe care l-a jucat această țară est-europeană.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” a dezvăluit pe 23 decembrie un sondaj în care reiese că 59% dintre cei intervievați îl consideră pe mareșalul Ion Antonescu, un colaborator fidel al lui Adolf Hitler, „un mare patriot”. 41% au fost în favoarea reabilitării lui.

Potrivit datelor de la comitetul internațional al acestui centru românesc, care poartă numele laureatului Premiului Nobel, autoritățile locale au fost responsabile de moartea a între 280.000 și 380.000 de evrei și 11.000 de romi, între 1940 și 1944.

În plus, aproximativ 135.000 de evrei care trăiau sub control maghiarii din nordul Transilvaniei au fost și ei uciși în Holocaust.

Majoritatea supraviețuitorilor au emigrat în Israel, în timpul dictaturii comuniste care a urmat invaziei naziste.

În prezent, în România trăiesc aproximativ 3.000 de evrei.

„Negarea Holocaustului prin ascunderea în spatele imunității parlamentare înseamnă menținerea vie a urii antisemite, ale cărei consecințe politice au dus la Holocaust”, subliniază Institutul Elie Wiesel.

VoxPublica
VoxPublica
Lasă un răspuns

Your email address will not be published.