Fantezia supremă a publicitarului: gospodina sub 50 de ani. Un premiu complet aiurea la Effie

    I. ELECTORALE CU AUDIENŢĂ, DAR FĂRĂ DESTULE GOSPODINE 
    Un articol interesant care anunţă ce aşteptam de foarte mult timp. Simplificarea extremă a formatelor TV, din cauza presiunii pe care o exercită internetul. Toată lumea vrea intereactivitate. În Le Figaro este anunţat succesul formatului « J’ai une question à vous poser ».
    În Franţa, campania electorală a generat zeci de faţete mediatice ale aparenţei (măcar) a interactivităţii. Telespectatorul vrea să fie băgat în seamă, vrea să aibă măcar impresia că pleacă întrebări din partea lui de lume înspre lumea politicienilor. În Spania, formatul a avut succes fără să fie campanie electorală.
    Cum ar arăta la noi? Nu vreau să mă gîndesc, pur şi simplu 🙂 În orice caz, talkshowurile au audienţă mult prea mică la noi şi au cam dispărut de pe posturile generaliste. trebuie regăsită calea simplă. Teoria conspiraţiei româneşti favorizează genul de jurnalist cetepist care invocă tot timpul culisele şi care alungă cheful de politică.
    Au uitat că politica e dezbatere, nu e doar informaţie de culise. Cine va găsi formatul potrivit sau îl va cumpăra primul de la francezi s-ar putea să dea lovitura în campania electorală.
    Ce mi-a plăcut însă e finalul articolului cu pricina. E adevărat, acest gen de emisiuni politice au triplat audienţa. Dar publicitarii nu sînt încîntaţi. Pentru că e un public enervant, păgubos, care nu cheltuie destul. Adică: mai ales bărbaţi şi mai ales vîrstnici. Departe de idealul publicitar: gospodina sub 50 de ani.
    Concluzie: audienţă mare, dar discounturi de 40 % în cazul TF1. Ori ne daţi gospodine, ori micşoraţi tariful.
    II. O singură observaţie la PREMIILE EFFIE
    Şi categoria „Image, Social, Nonprofit Campaigns” a avut un singur câştigător, agenţia GMP, pentru campania „Gabriel has a solution for Roşia Montana”. Am citat de pe Newsin.
    Hai, nu pe bune, cea mai bună campanie socială din România a fost una de „spălătură” a unuia care vrea să dea cu cianură pe acolo. Este cea mai crudă, dar adevărată imagine a ceea ce înseamnă campanie „socială” în România. Un caz flagrant de manipulare a unor oameni cu look de „amărîţi” pentru un proiect controversat.
    Un premiu iresponsabil. Oricît de bună era campania, nu s-a găsit nimeni să observe că nu prea se potrivesc cuvintele „social” şi „Gabriel”? Puteau să inventeze altă rubrică…

    Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here