ALEXA de la Amazon, Pipera și presa românească publicitară

    Sometimes they hear recordings they find upsetting, or possibly criminal. Two of the workers said they picked up what they believe was a sexual assault. When something like that happens, they may share the experience in the internal chat room as a way of relieving stress. Amazon says it has procedures in place for workers to follow when they hear something distressing, but two Romania-based employees said that, after requesting guidance for such cases, they were told it wasn’t Amazon’s job to interfere.

    “We take the security and privacy of our customers’ personal information seriously,” an Amazon spokesman said in an emailed statement. “We only annotate an extremely small sample of Alexa voice recordings in order [to] improve the customer experience. For example, this information helps us train our speech recognition and natural language understanding systems, so Alexa can better understand your requests, and ensure the service works well for everyone. (sursa)

     

    Inteligența Artificială e mai mult artificială și mai puțin inteligentă. Google, Apple Amazon, Facebook angajează mii de oameni să trieze înregistrări din viața privată a clienților, înregistrări făcute sub pretextul perfecționării programelor de comenzi vocale, de livrare țintită de advertising etc. Acești asistenți virtuali sunt de fapt cât se poate de reali, comenzile vocale către cutia-smart Alexa ale zecilor de milioane de clienți Echo sunt revizuite și interpretate de mulți oameni în carne și oase.

     

    O investigație Bloomberg dezvăluia săptămâna trecută despre Alexa și Echo de la Amazon ceva ce bănuiam cu toții, filtrele sunt de fapt constituite din angajați non-virtuali care ascultă milioane de ore de „sunete private” emise de clienți, discuții în familie, certuri, uneori tentative de viol, omor, acte de violență.

     

    Am discutat subiectul și la Decodor pe 11 aprilie (poți vedea aici, după minutul 20).

    Revin asupra subiectului pentru că, deși știrea a fost preluată în presa românească, nu știu cum s-a întâmplat că nimeni nu a subliniat cât a putut câteva aspecte importante. Că acei angajați, chiar și cei din Pipera, București, se plâng că ascultă chestii insuportabile, la limita legii, din viața clienților. Până acum pentru cetățeanul modern, faptul că îi era revizuită viața privată fără scrupule, avea mereu aceeași vrăjeală: că niște chestii superinteligente și superartificiale îi scanează intimitatea rece și alege taguri pentru publicitate. Ei bine, nu-i așa.

    Mai rău, avem de-a face cu probleme de etică și stat de drept cât casa: e faci când ți se pare că auzi un viol? Șefii spun să nu spui nimic, să te bagi într-o cameră de liniștire unde să faci terapie prin confesiune cu ceilalți colegi.

    Cu a sa aplecare către senzațional, presa românească a fost apucată brusc de reținere și ton neutru în acest caz. Pentru că presa noastră e în esență publicitară. Advertorializarea a ajuns la un grad maxim, bate orice tabloidizare. Până și tabloidalul e făcut acum mai ales de companii de advertising, de ajung materialele comandate pentru marile companii high-tech să fie mai scârbos tabloidale decât orice le-ar fi dat în cap ziariștilor care vedeau cândva găini care nasc pui vii.

    Nu știm cît a apucat Amazon să cumpere publictate pe la noi – sunt deja advertoriale pe siteuri importante pentru această companie. Ce știu e că spiritul critic ține doar cât timp e vorba despre politicieni (cam cei mai proști din curtea școlii când vine vorba de lumea puterii, influențării prin lobby etc.). Cu ceva bani privați se cumpără mai multă putere decât își cumpără Dragnea putere cu bani guvernamentali.

    Am mai spus-o de o mie de ori, în România cenzura se manifestă prin puținătatea materialelor care provoacă marile afaceri, marii bogătani (care nu mai sunt așa de cunoscuți, nu mai sunt mogulii vedete din anii 2000, acum stau liniștiți și-și cumpără presă, influență, politicieni), afacerile multinaționale. De aici știi că presa nu e liberă, e prea mică și ieftină și prea spălată pe creier pro-business. Se autocenzurează și fără să fie nevoie, unde e afacere privată e ok, se pot încălca toate regulile, nu ne interesează.

    Or, în ziua de azi e infinit mai greu să te iei de unul care are câteva milioane de dolari și e și megaagresiv în protejarea intereselor decât de Dragnea și de SRI la un loc. Marele zgomot din piața noastră publică acoperă fie marea alergătură publicistic-oportunistă, fie marea frică de afaceri care te pot strivi fie ca ziarist, fie ca trăitor din spațiul public în general.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here