Nu știu care este motivul oficial pentru care liderul USR, Dan Barna, a declarat că, date fiind prioritățile de dezvoltare (cu sprijinul fondurilor UE) ale României, bătălia împotriva corupției ar trebui să fie o chestiune secundară în acțiunea administrativă a guvernului!

Dacă justificarea declarației este una personală (Dan Barna fiind suspectat că, „în civilie„, înainte de asumarea politică a funcției publice actuale, firmele lui ar fi „abuzat” de asemenea fonduri ), atunci liderul USR-ist poate fi bănuit de duplicitate morală.

Majoritatea politicienilor români sunt, electoral și public, susținătorii unor programe (diferite, evident, în funcție de viziunile doctrinare și strategiile propagandistice ) de dezvoltare a țării, de propășire a societățîi românești.

USR, alături de PLUS, formațiunea aliată cu care vrea să fuzioneze, s-a afirmat drept o grupare anti-sistem, dispusă să stimuleze, cu toate forțele, inițiativele particulare în economie, știut fiind că sectorul particular al acesteia este „motorul” ce ii asigura dinamică. 

În această direcție, gruparea domnului Barna și-a afirmat cu tărie sprijinul pentru modificarea legislației în domeniu și pentru reducerea radicală a aparatului birocratico-administraativ ce îl controlează.

Facilitarea tehnică și eficientă la utilizarea fondurilor structurale de dezvoltare, puse la dispoziție de UE , este – din această perspectiva – un obiectiv major al grupării lui Barna . Gruparea USR-PLUS a fost, fără nicio ezitare, inițiatoare și susțînătoare a „planului național de reziliența și redresare” pentru economia românească, conștiente că fără creșterea producției interne, fără o infrastructură informațională și a transporturilor, un sistem educațional și medical moderne, această va bătea pasul pe loc, devenind doar o economie de subzistență.

USR-PLUS a combătut motivat pe principiile corecte ale oricărei creșteri economice sănătoase, „politicile” în domeniu ale PSD-ului și sateliților săi, considerând că stimularea consumului prin măririle populiste de salarii (în sectorul bugetar ) și pensii nu duce automat la dinamizarea producției interne și la creșterea vitezei de circulație a „bunurilor” produse de ea .

USR-PLUS a criticat dur și supra-gonflarea sectorului administrativ-instituțional al statului și tendința politică (evidentă în deciziile guvernamentale psd-iste) de a-l impune – inclusiv prin „favoruri” succesive de toate tipurile – în față sectorului economic privat.

Prin astfel de propuneri programatice, USR-PLUS și-a afirmat identitatea politică atipică în raport cu celelalte grupări de gen românești, viziunea lor asupra rolului statului devenind una „a vremurilor noastre”, prin excluderea dirijismuli rigid, al intervenționismului interesat conjunctural al acestuia, a selectivității lui coruptive în sprijinirea economiei interne.

Combaterea corupției „de sistem”, generalizată prin pervertirea – din cauze știute – a politicului, a devenit un corolar firesc, inconturnabil, al acțiunii celor două grupări, dând propagandei lor o „coloratură tehnică”, ce exclude – cum se întâmplă în cazul formațiunilor populiste – apelul la lozinci preponderent emoționale, mobilizatoare în gol în momentul lansării lor.

Declarația domnului Barna a fost, de aceea, surprinzătoare și contrariantă. Unii observatori au legat-o de verificarea, prin organele juridice de specialitate, a unor acțiuni ale omului de afaceri privat, Dan Barna, înainte că el să se transforme în om politic. 

Liderul USR-ist ar fi vrut, printr-o asemenea poziționare de minimalizare a problemei corupției „naționale”, să preîntâmpine exacerbarea consecințelor publice ale „scotocirii” juridice în trecutul sau. Dezvoltarea sănătoasă a economiei naționale este, desigur, o prioritate absolută a României în acest moment de criză, marcat de pandemie și de planurile de redresare ale UE.

„Calculul” propagandistic al domnului Barna este însă greșit, pentru că el nu-l „salvează” imagistic, ca individ și – mai grav – da apă la moară vuvuzelelor propagandistice ale „sistemului”, care abia așteptau să afirme că politicienii că d-l barna și cei grupați în jurul lui, nu se deosebesc cu nimic de ceilalti, având aceleași scopuri personale și grupale că aceștia, în ciuda pozitionarilor doctrinale opuse.

Minimalizând rolul corupției endemice, generalizate în societatea românească contemporană, d-l Barna riscă să arunce în derizoriu însăși esență programului partidului sau, cea a stimulării inițiativelor economice particulare, tocmai pentru că se știe că, dincolo de crearea unui cadru legislativ favorabil pentru ele, coruperea, fie ea și „secundară” a legislației configurate de acesta – prin aplicarea „selectivă a stipularilor sale – duce, în ultima instanța, la blocarea tuturor inițiativelor.

Combaterea corupției endemice, „de sistem”, trebuie să rămână, alături de stimularea dezvoltării economice interne, un obiectiv major al oricărei grupări politice cu adevărat interesate de soarta țării.

Sper că declarația domnului Barna a fost doar „o scăpare” – psihanalizabilă, e drept – și nu o poziție oficială a partidului sau. Consecințele ei asupra impactului electoral al grupării sunt, deja, destul de grave.

Toma Roman / Facebook