Ultimii spioni ruși infiltrați în NATO părăsesc Bruxelles-ul. Începe noul Război Rece cu Moscova!

Ultimii spioni ruși infiltrați în NATO părăsesc Bruxelles-ul. Începe noul Război Rece cu Moscova!

octombrie 25, 2021 0

Un aer precum Războiul Rece suflă de organizațiile internaționale la Bruxelles după expulzarea ultimilor spioni ruși care se prezintă ca diplomați în fața NATO.

Capitala europeană a atâtor lucruri și, de asemenea, a spionajului îi va vedea pe ultimii membri ai ambasadei ruse plecați la 1 noiembrie de la reprezentanța diplomatică pe lângă NATO, închisă de Moscova după demascarea continuă a reprezentanților săi – ultima, la 6 octombrie de către Alianța Atlanticului de Nord. Delegația, potrivit serviciilor occidentale de contraspionaj citate de ziarul El Pais, devenise o platformă de intrare în Europa pentru agenții Kremlinului.

Asta a surprins chiar și într-un oraș precum Bruxelles, foarte obișnuit ca oficialii, militarii, diplomații sau jurnaliștii să nu fie întotdeauna ceea ce spun acreditările lor.

Și în strategia de camuflaj urban, potrivit surselor consultate, puțini sunt cei care îi depășesc spionii din Est care sunt acum întorși în cartierele lor de iarnă de președintele rus Vladimir Putin.

”Nu sunt cu adevărat diplomați”

„Diplomații ruși au de obicei o calitate excepțională, cu un grad neobișnuit de specializare, deoarece ani de zile sau decenii se ocupă întotdeauna de aceeași sarcină”, spune o sursă diplomatică occidentală, potrivit aceleiași publicații

„Dar ori de câte ori sunteți alături de ei, trebuie să fiți în alertă pentru posibilitatea reală că nu sunt cu adevărat diplomați, ci agenți ai serviciilor de informații”, mai spune o sursă diplomatică occidentală.

Atât în ​​NATO, cât și în instituțiile UE, semnele de avertizare ale activității de spionaj rus s-au intensificat în urmă cu un deceniu, când serviciile de informații occidentale au detectat o prezență mai mare a agenților secreți la Bruxelles și practici din ce în ce mai invazive.

”Nu mai avem voie să ne vedem cu ei nici la cafea, nici la bere…”

Strategiile de apărare au devenit apoi parte a sloganurilor de securitate pentru oficiali și diplomați din Alianța Atlanticului și din UE.

„În ultima etapă, ni s-a recomandat chiar să nu acceptăm nicio invitație personală din partea Ambasadei Rusiei. Nici o cafea, nici o bere, deoarece orice s-a spus a fost susceptibil de a fi înregistrat și utilizat sau manipulat ulterior”, își amintește o sursă diplomatică aflată de câțiva ani la sediul NATO de la Bruxelles.

Aproape orice devine acceptat pentru a obține o informație care poate părea banală pentru personalul neavizat, dar care poate fi folosită de serviciile de informații pentru a pune la punct un puzzle despre intrările și ieșirile organizațiilor occidentale.

„Într-un fel, spionajul rus preia tehnici din epoca Războiului Rece”, descrie o sursă diplomatică.

Sparg convorbirile telefonice sau agață oameni de încredere

„Sunt foarte eficienți și au o mare capacitate de a căuta persoane vulnerabile și accesibile, nu neapărat în cele mai înalte ranguri ale ierarhiei instituțiilor”, spune o sursă europeană care a avut numeroase contacte cu Ambasada Rusiei la NATO și cu reprezentanța înaintea UE.

Și barierele din calea diplomației ruse, potrivit unor surse europene, au continuat să crească pe măsură ce agenții ruși și-au extins tehnicile de culegere a informațiilor pentru a include nu numai cele mai sofisticate (intrarea în serviciile de telefonie sau hacking-ul de dispozitive electronice), ci și altele mult mai tradiționale, cum ar fi ”agățarea” de oameni de încredere sau obținerea de documente sau date profitând de orice supraveghere de către un interlocutor care are încredere în eticheta diplomatică.

Te abordează în parc, unde ai ieșit cu copil la joacă

„Pot căuta un contact personal în modul aparent cel mai inocent”, spune una dintre surse.

„Abordarea unui oficial care se joacă cu fiul său într-un parc pentru a provoca o întâlnire parcă întâmplător, dar știind foarte bine cine este și în ce departament NATO lucrează”.

Obiectivul acestei strategii, subliniază aceeași sursă, este de a găsi persoane care au acces la fișiere relevante nu atât din cauza cunoștințelor lor, cât și pentru că îndeplinesc sarcini de secretariat, traducere sau logistică.

NATO nu a detaliat acuzațiile împotriva ultimilor opt diplomați expulzați. Dar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a asigurat joi, într-o conferință de presă, în cadrul reuniunii miniștrilor apărării NATO de la Bruxelles, că expulzările s-au bazat pe informațiile obținute de serviciile de informații occidentale că au ajuns la concluzia că presupușii diplomați „erau agenți de informații ruși.”

Secretarul general al NATO confirmă războiul diplomatic

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO

Și Stoltenberg a enumerat atacurile recente asupra Europei care au fost atribuite unor astfel de agenți ruși.

„Am văzut lovitura de stat eșuată din Muntenegru, actul de sabotaj mortal din Republica Cehă, atacul otrăvitor din Salisbury și pirateria OPCW [organizația pentru interzicerea armelor chimice] din Haga”, a remarcat Stoltenberg.

„Și, bineînțeles, a trebuit să reacționăm (…) Am precizat foarte clar că de aceea am luat acea decizie [de expulzare]”, a adăugat liderul NATO.

La scurt timp după cea de-a unsprezecea expulzare, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunțat închiderea ambasadei ruse de pe lângă NATO și a dispus, de asemenea, închiderea biroului de informații al Alianței la Moscova.

Se încheie epoca bunelor relații

A fost sfârșitul, cel puțin pentru moment, al unui vis de armonie care a început în 1997, când a început prezența diplomatică a Rusiei la NATO. Ideea a fost apoi de a consolida cooperarea după Războiul Rece și de a înmuia resentimentul Rusiei în fața extinderilor NATO care încetul cu încetul i-au înghițit întreaga zonă frontală a fostului bloc sovietic.

Deși relațiile nu au fost niciodată ușoare și au avut suișuri și coborâșuri grave (cum ar fi intervenția NATO în Kosovo sau invazia rusă a teritoriilor georgiene), NATO și Rusia și-au menținut apropierea de poziție. Astfel, în 2010, președintele rus de atunci, Dimitri Medvedev, a fost invitat la summit-ul NATO de la Lisabona, unde a fost convenit conceptul strategic al Alianței, adică cel mai important document pentru geostrategia Alianței.

Contactele erau fluide și aproape constante. Așa-numitul Consiliu NATO-Rusia, creat în 2002, s-a întâlnit la Bruxelles la nivel de ambasador o dată și la nivel ministerial, cel puțin de două ori pe an. Rusia a ajuns să aibă un sediu în vechiul sediu al Alianței în capitala europeană, deși într-o aripă a clădirii izolată de partea centrală și pe care, potrivit unor surse, rușii nu au folosit-o niciodată. Între timp, occidentalii priveau în altă direcție la eventualele suspiciuni de spionaj.

Încrederea s-a prăbușit odată cu invadarea Crimeei

Vladimir Putin

„Se știa că Rusia solicită pașapoarte diplomatice pentru toți spionii săi și că, de ani de zile, cel puțin jumătate din reprezentanții acreditați pentru NATO au fost agenți”, spune un fost înalt oficial al Alianței.

„Această situație a fost tolerată pentru că a existat dorința de a ajunge la un acord cu Moscova, în ciuda tuturor obstacolelor”, adaugă aceeași sursă.

Dar încrederea născută după prăbușirea URSS a fost spulberată în 2014, când președintele rus Vladimir Putin a lansat campania de anexare a teritoriului Ucrainei din Crimeea. O operațiune finalizată în câteva săptămâni și care a fost descrisă de Europa drept anexare ilegală, în timp ce Moscova o descrie ca o integrare voluntară susținută de populația peninsulei strategice.

Ciocnirea din Ucraina a însemnat înghețarea a trei decenii de cooperare între NATO și Rusia. Până atunci, delegația rusă la Alianță avea până la 30 de diplomați, număr care a fost redus din cauza expulzărilor și restricționării acreditării.

În această săptămână, ultimii membri ai ambasadei vor părăsi Bruxelles-ul. Aproape că nu mai este nimeni care să ridice telefonul, când sună ziariștii.

„Îmi dați, vă rog, legătura cu responsabilul de presă?”, a întrebat reporterul El Pais, joia trecută. „Fără comentarii”, i-a retezat-o scurt o voce feminină înainte de a închide brusc telefonul, poate pentru ultima dată.

Foto principal: copertă La Vanguardia cu titlul ”Au fost identificați spionii ruși care l-au otrăvit pe Skripall

VoxPublica
VoxPublica
Lasă un răspuns

Your email address will not be published.