Remus Borza și lecția Liberty Galați: cum dispar banii publici
Criza celui mai mare combinat siderurgic din România se adâncește: fonduri de stat uriașe, blocaj financiar, anchete și 3.800 de angajați în incertitudine Ceea ce ar fi trebuit să fie povestea relansării unuia dintre cele mai importante simboluri industriale ale României s-a transformat, în doar câteva luni, într-un caz complex de posibile fraude financiare, neglijență managerială și transferuri suspecte de bani publici.
Combinatul siderurgic Liberty Galați, deținut de grupul GFG Alliance al controversatului om de afaceri britanic Sanjeev Gupta, se află acum sub investigația autorităților române, după ce în ultimele zile au fost efectuate percheziții la sediul companiei și la alte locații asociate.
În centrul anchetei se află Remus Borza, administratorul concordatar al combinatului, care a semnalat public dispariția a aproximativ 300 de milioane de euro din fondurile de sprijin acordate de statul român pentru salvarea combinatului, notează fantome.info
300 de milioane de euro pentru „relansare” — bani pierduți pe drum
În 2024, statul român, prin EximBank, a acordat combinatului două linii de finanțare de câte 150 de milioane de euro, cu scopul declarat de a asigura capital de lucru pentru repornirea producției, plata furnizorilor și menținerea locurilor de muncă pentru cei peste 3.800 de angajați din Galați.
Doar că, potrivit lui Remus Borza, banii n-au ajuns niciodată unde trebuiau. Într-un interviu acordat presei economice, acesta a afirmat că fondurile „au fost transferate către alte entități din cadrul grupului Liberty, inclusiv în Cehia, la combinatul de la Ostrava”, în loc să fie utilizate pentru achiziția de materii prime, utilități sau plata salariilor.
„Banii aveau o destinaţie strictă, trebuia să se finanţeze exclusiv producţia combinatului. Dar s-au dus în toate zările Pământului. Eu, ca administrator, nu pot să închid ochii la asemenea lucruri.” – Remus Borza, declarație pentru Puterea.ro
Conform surselor judiciare, investigațiile vizează tranzacții financiare între Liberty Galați și Liberty Ostrava, ambele parte din rețeaua GFG Alliance, structurat prin vehicule corporative înregistrate în Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite. Procurorii încearcă să determine dacă aceste transferuri constituie delapidare sau deturnare de fonduri publice, întrucât împrumuturile de la EximBank au fost garantate de statul român.
De la relansare la colaps
După preluarea de către Sanjeev Gupta în 2019 (de la ArcelorMittal), Liberty Galați a promis investiții masive și modernizarea combinatului. Însă în 2024, grupul GFG a intrat într-un lanț de probleme financiare la nivel global, după prăbușirea principalului său creditor, Greensill Capital, investigat pentru fraudă în Marea Britanie.
La Galați, efectele au fost devastatoare: producția a fost oprită temporar, datorii de miliarde de lei s-au acumulat, iar compania a intrat în concordat preventiv — o formă de protecție judiciară menită să evite falimentul.
Remus Borza, numit administrator în cadrul procedurii, a anunțat în primăvară că „fără un aport urgent de capital propriu, combinatul nu poate fi salvat”. Între timp, planul de restructurare a fost modificat de mai multe ori, în încercarea de a atrage un investitor strategic.
În luna octombrie, Ziarul Financiar nota că Liberty Galați se află în blocaj total, cu furnizori neplătiți, datorii la stat și conturi blocate, în timp ce peste 3.800 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic sau concediu fără plată.
Perchezițiile de la începutul lui noiembrie
Surse din anchetă au confirmat pentru Comisarul.ro că perchezițiile derulate la începutul lunii noiembrie 2025 vizează atât sediul combinatului, cât și birouri administrative ale unor firme partenere, fiind coordonate de Parchetul General și structuri specializate ale poliției economice.
Anchetatorii verifică traseul banilor proveniți din liniile de credit garantate de stat, precum și posibila implicare a unor intermediari în transferul fondurilor către entități din străinătate.
Deocamdată, Remus Borza a fost audiat ca martor denunțător, nu ca suspect. Acesta a declarat public că a sesizat autoritățile încă din vară, cerând intervenția statului „pentru protejarea unei companii strategice, nu a unei rețele de interese”.
Impactul asupra economiei și riscurile politice
Cazul Liberty Galați depășește sfera unei simple anchete economice — are implicații majore pentru industria românească și pentru credibilitatea Guvernului în administrarea fondurilor de stat.
Combinatul este cel mai mare producător de oțel din România, un pilon esențial pentru sectoare precum construcțiile, infrastructura și industria navală. Blocajul său afectează lanțuri economice întregi din sud-estul țării.
În același timp, statul român riscă să nu-și mai recupereze cele 300 de milioane de euro acordate, în condițiile în care grupul GFG se confruntă cu proceduri de insolvență și în alte țări, iar activele sunt fragmentate între multiple entități juridice.
Politic, situația este sensibilă: guvernul a fost acuzat că a acordat finanțări masive fără garanții suficiente și fără un plan de redresare credibil.
Mai mult, în timp ce autoritățile caută soluții, în plan local se vorbește despre posibila vânzare a combinatului către investitori români. Potrivit unor surse citate de Mediafax, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu s-ar fi arătat interesat de preluarea combinatului, însă negocierile sunt abia în fază incipientă.
Liberty, un caz emblematic pentru eșecul politicilor industriale
Scandalul de la Galați arată limitele modelului românesc de „salvare a giganților industriali” prin injecții de capital public, fără control efectiv asupra destinației banilor.
Dincolo de ancheta penală, cazul ridică întrebări serioase despre mecanismele de supraveghere financiară ale statului, despre complicitatea tăcută a ministerelor de resort și despre răspunderea reală a managementului de la Londra și București.
În lipsa unei clarificări rapide, Liberty Galați riscă să devină un nou Oltchim – un colos industrial prăbușit sub greutatea corupției și a deciziilor politice.
Concluzie
La acest moment, autoritățile nu au confirmat punerea sub acuzare a vreunei persoane, iar investigația continuă.
Cert este însă că, în timp ce statul caută 300 de milioane de euro „pierduți” între Galați și Ostrava, mii de oameni rămân fără siguranța zilei de mâine, iar România își pierde treptat un alt simbol industrial.
Cazul Liberty Galați nu mai este doar despre un combinat siderurgic, ci despre cum dispar banii publici între conturi, jurisdicții și rețele de putere — și despre cât de ușor o țară își poate risipi propriul oțel.
