Noi reguli UE în magazine: Ce dispare și ce produse sunt exceptate
Rafturile magazinelor din Uniunea Europeană trec printr-o schimbare majoră. Începând cu data de 20 iulie, intră oficial în vigoare interdicția privind folosirea ambalajelor alimentare noi care conțin Bisfenol A (BPA). Măsura vine la capătul unei perioade de tranziție de 18 luni, începută în ianuarie 2025, interval acordat producătorilor și comercianților pentru a elimina treptat această substanță toxică din lanțul de distribuție.
Vestea bună pentru consumatori este că nu vom asista la o dispariție bruscă a mărfurilor: produsele ambalate înainte de data limită vor putea fi comercializate în continuare, până la epuizarea stocurilor existente.
Lista produselor vizate de noile reguli europene
Restricțiile impuse de Bruxelles vizează o gamă extrem de largă de recipiente folosite zilnic în industria alimentară. Printre cele mai comune obiecte care nu mai pot fi fabricate folosind BPA se numără:
-
Conservele și dozele de băuturi metalice;
-
Sticlele, bidoanele de apă și ambalajele din plastic;
-
Cutiile destinate depozitării alimentelor (inclusiv caserolele pentru prânz);
-
Vesela de unică folosință (pahare, farfurii și tacâmuri).
Cine scapă de restricții: excepțiile și termenele prelungite
Regulamentul european include și o serie de derogări pentru a preveni blocajele severe în industria alimentară. De exemplu, normele actuale nu se aplică membranelor din polisulfonă (utilizate la limpezirea sucurilor sau la procesul de dezinfectare a berii și vinului) și nici straturilor izolatoare din interiorul rezervoarelor mari de stocare industrială.
În plus, o gură de oxigen importantă a fost acordată sectorului conservelor de fructe, legume și pește. Pentru aceste categorii de alimente, interdicția de a folosi ambalaje cu BPA se va aplica mult mai târziu, termenul limită fiind amânat până în anul 2028.
De ce este Bisfenolul A un pericol pentru organism
Bisfenolul A (BPA) este un compus chimic industrial folosit de zeci de ani în fabricarea maselor plastice dure și a rășinilor protectoare pentru ambalaje. Deși oferă rezistență materialelor, studiile medicale din ultimii ani au tras un semnal de alarmă puternic cu privire la toxicitatea sa.
Substanța se poate transfera din ambalaj direct în mâncare sau băuturi, iar odată ajunsă în organism, acționează ca un perturbator endocrin. Consumul pe termen lung poate deregla sever sistemul hormonal, afectează aparatul reproducător și slăbește capacitatea de apărare a sistemului imunitar.
