Adrian Nastase. Cel putin impertinenta…
IMPERTINÉNŢĂ s. f. atitudine, comportare impertinentă; obrăznicie, necuviinţă, insolenţă. (< fr. impertinence) sursa: www.dexonline.ro
La asta ma refer! Nu vreau sa fie vreo confuzie.
Asadar…Preventiv, il citesc pe cel care, vorba lui Mircea Geoana, se aseaza din cind in cind in fata oglinzii si se viseaza presedinte al Romaniei. L-am citit si astazi, aici! Lectura comentariului sau – care reia o obsesie pe care a inceput sa o dezvolte progresiv acum, de cind simte ca „buncarul” Parlamentului a devenit parca mai solid decit niciodata – mi-a intrarit si mai mult ideea (oricum, solida!) ca nu avem de-a face cu un tip curajos, ci cu o victima fictiva.
In aria curajosului inchipuit pe care o joaca Adrian Nastase e ceva – esential! – care nu „pusca”: LASITATEA sa! O asemenea atitudine – de soarece care se ascunde in cutele groase ale unor regulamente absurse, facute special pentru cei privilegiati – e cea care dinamiteaza inclusiv textul la care fac mai sus trimitere.
