Arhiva

Arhiva VoxPublica pana in Oct. 2018

Cît de tare irită "nu fi tu însuţi"! Cea mai uzată strategie de marketing.

Recunosc vinovat, văzînd ascensiunea filozofării jurnalistice la noi, m-am încumetat să scriu, în pagina de Popcult din Cotidianul de azi, despre un slogan aproape publicitar cu inflexiuni filozofice, "be yourself", celebru, cu diverse variaţiuni în societatea de azi. Am păcătuit prin meditaţie destul de ieftină, dar chiar sinceră, asupra ipocriziei acestui "fii tu însuţi" care, de fapt, este aproape condiţionat de prezenţa unei camere de luat vederi. mi-am luat cîteva înjurături în comentarii, normal, că adică de ce mă dau eu aşa deştept şi de ce îmi permit să nu

Stephen King a propus ministerul divertismentului. Aş începe şi eu unul, dar cu cine?

Am citit un editorial sfîşietor despre Anna Nicole Smith scris de maestrul thriller and horror, Stephen King. Omul ţine o rubrică de zile mari, Pop Of the King (mi-a semnalat-o prietena mea, Anca Grădinariu). În cazul Annei, nu face decît să rememoreze destine tragice de tinere vedete feminine şi să dărîme basmul hollywoodian cu un necrolog mai rece decît gheaţa din paharale de la petrecerile lui Hugh Heffner (odios personaj, apropo - nimic nu mă enervează mai mult decît diverşi "peşti" mediatici deghizaţi în apărători ai dreptului la liberă exprimare). Am mai găsit

Nu e chiar nici un cap limpede in PNL?

Groapa pe care liderii actuali ai PNL si-o sapa singuri, cu mult zel, e ca Zidul Chinezesc: se vede de pe Luna. Sa spui despre presedintele liberalilor, Calin Popescu-Tariceanu, ca a devenit un adevarat barbat politic (pentru ca ii riposteaza lui Traian Basescu) echivaleaza cu un proces de intentie. Nu, Tariceanu nu a devenit un “barbat”; e doar un gropar, poate groparul sef, al ultimului partid cu vechime care mai dadea semne ca mai are dosite citeva rezerve de oxigen. In jurul lui: zgomot si consens. Consens si confuzie. Confuzie intre (ceea ce se pretinde ca ar fi miza aminarii alegerilor

Presedintele in formol!

Traian Basescu nu e binevenit la sedinta de guvern. Traian Basescu se da in stamba cind vorbeste in fata procurorilor; cum adica sa “estimeze” ca unele dosare ale unor rechini vor fi duse la capat. Traian Basescu vorbeste prea mult despre justitie; nu e impartial si se implica, in felul acesta. Traian Basescu a ciocnit un pahar cu vin cu Voronin; zilele acestea, el si Romania culeg roadele politicii externe “facut la sprit”. Traian Basescu nu are ce cauta in Parlamentul Romaniei. Cum isi permite sa solicite, sa condamne, sa consulte? Nici mut nu e bun seful statului; tacerea lui, vorba

Baudrillard nu mai e. Ba mai e! Bruckner, comercialul sclipitor

I A murit Baudrillard săptămîna asta. Şi n-am avut timp să scriu fiind prins într-o serie de „simulacre” obişnuite. Mi-a atras atenţia prompt Cornel, prietenul meu cu care mă întreceam în interpretat „Strategiile fatale” pe la sfîrşitul anilo 90. Teoria obezului mă fascinează şi acum, acel prototip sferic, simulacru de perfect, al prezenţei umane, pe care Baudrillard o conota negativ. Eu am văzut mereu o figură luminoasă în acel obez consumator. Nu am putut să-i împrumut furia fascinantului filozof. Dar am împrumutat cît m-a dus capul din

Tariceanu – responsabilul cu picioarele de plastilina

Intre liderul PNL si ideea de liberalism in Romania pare ca e o contradictie de neanulat. Nu poti sa pretinzi ca esti liberal si, in acelasi timp, sa nu ratezi asumarea nici unei decizii majore pe care o ia PSD-ul. Nu mai fac aici inventarul – lung – al acestor decizii. Nu e o nici o inventie de-a mea; e un bilant incontestabil sau, ma rog, contestabil doar de catre cei care obisnuiesc sa actioneze dupa ce sint intorsi de la cheita. Calin Popescu-Tariceanu spune ca alegerile europene nu se pot tine in 13 mai pentru ca ar inseamna ca ele sa se tina intr-un “climat perturbat de teme majore

O capcana (pentru mine) si 3 intrebari. Pentru Sever.

Draga Sever, textul tau ma arunca intr-o zona de-a dreptul impracticabila. Din moment ce aproape tot ce spui acolo despre cum e presa romaneasca mi se pare corect, din simplu fapt ca o faci pentru a-mi raspunde, rezulta cum ca eu sint fie un mincinos, fie un idiot. Incerc totusi sa ma salvez cumva, semnalind, in textul tau, ceea ce mie mi se pare ca ar putea transa lucrurile. “Eu nu vreau, dragă Pavel, ştiri obiective. Eu vreau adevărul. Important este ca acele ştiri să spună adevărul şi îţi spun că adevărul nu e niciodată obiectiv.” Iata bucata din textul tau care rezuma, dupa

Primul motiv pentru care Morega va fi dat afara din PNL

Morega – reprezentant de top al traseismului (PCR, FSN, PSD, ApR, PRM, acum-lider PNL). Morega – mostenitorul spiritual al lui Nicolae Mischie, cel care, sa ne amintim, le spunea celor de sub el, ca sint la “pixul” lui. Morega – nod de retea intr-o zona care si-a devoalat regula dupa care functioneaza si care seamana ametitor de mult cu aceea care “tine” mafia, in tari cu traditie. Morega-erou al muncii socialiste (de doua ori), dar si erou al muncii capitaliste autohtone. Morega-agent toxic pentru politica romineasca. Neobaron, neobrazat, discretionar. Morega - poate si victima a

Journal de merde!, îi spune la telefon Sarkozy şefului de la Liberation. Băsescu intră...

Sarkozy l-a sunat pe Edouard de Rotschild, acţionar majoritar la ziarul în agonie Liberation (în agonie din motiv de scădere de tiraj, lipsa de bani, sindicat prea puternic şi le ştiţi voi). Din cele câteva replici citate am reţinut şi tonul vulgar, evident. Dar mi-a rămas imprimat un reproş pe care l-am auzit de prea multe ori în culisele presei româneşti: ceva de genul "cu o atitudine ca asta e foarte greu să găsiţi sprijin financiar". E o viziune de manager sălbatic asupra unei chestii fragile, sensibile, cum e munca la un ziar. Mă deprimă de fiecare dată cînd aud asta,

Era mai bine pe vremea comunismului! Cum răspunzi uman la asta?

"Sînt o babă comunistă", carte puternică, scrisă cristalin de Dan Lungu. N-o s-o recenzez aici (am facut-o pentru Suplimentul Cultural de saptamina viitoare). Dar o sa expun pe scurt problematica, aşa cum am gustat-o eu.  De obicei, acuzăm în masă milioane de oameni de comunsim, fesenism, iliescianism. o facem uneori pe un ton inchizitor, cum o făcea Mihăieş într-un articol. Dan Lungu înscenează ruptura între generaţii în varianta ei umană.  Cînd mama îţi spune "eu o duceam mai bine pe vremea lui Ceaşcă" pot apărea diverse reacţii: să ţii lecţii de democraţie,