Mesajele lui Biden la Bucureşti, decodificate

octombrie 22, 2009 1

Analiştii români au rămas în continuare cu dilema nerezolvată: pe cine sprijină americanii? pe Băsescu, pe Geoană? poate pe Crin? Sau, din contră, din cauza preşedinţiei lui Băsescu ne-au izolat? În mare, jurnaliştii şi oamenii de opinie au rămas cu aceeaşi părere pe care o aveau înaintea vizitei lui Biden, iar fiecare o ţine în continuare pe a lui, ca şi până acum, contorsionând argumentele în cele mai bizare moduri, după cum am văzut în unele publicaţii.
Până la urmă, administraţia americană nu sprijină cu tot dinadinsul pe niciunul din candidaţi. De izolat, nu ne-au izolat, ipoteza asta e absurdă, pentru că Bucureştiul nu s-ar fi aflat pe traseul vicepreşedintelui. Dar, aşa cum spunea Biden în discursul de la BCU, „noi nu vom reuşi fără voi, dar, scuzaţi-mi îngâmfarea, nici voi nu veţi reuşi fără noi”.   Statele Unite au nevoie de România în regiune şi au nevoie de România în NATO. Nici unul din principalii candidaţi la preşedinţia României nu ar fi anti-american, nici unul nu s-ar grăbi, ajuns în funcţia supremă, să retragă trupele române din Afganistan. Angajamentele României ar rămâne aceleaşi, iar parteneriatul strategic ar continua ca şi până acum, deoarece nici noi nu vom reuşi nimic fără ei.
Aşa cum spuneam şi în alt articol, Biden a fost practic obligat să se întâlnească şi cu Geoană şi cu Antonescu după întrevederea cu preşedintele Băsescu, altfel ar fi acordat muniţie celor care ar fi spus că Băsescu este „alesul” americanilor. Oprescu a fost şi el prezent la un moment cu Biden, ca să nu rămână tocmai el neatins de aura de americanism: Biden i-a mulţumit că se află în sală la BCU, la discursul său.
Biden a ţinut să îndepărteze temerile de noi Yalte sau alte aranjamente între marile puteri. A spus-o răspicat: „nu se va decide NIMIC peste capul vostru. Nimic din ceea ce vă priveşte nu va fi negociat cu NIMENI, fără voi”. Vicepreşedintele a repetat că Statele Unite  sunt împotriva procedeelor de secol XIX de împărţire a sferelor de influenţă între marile puteri. Cu alte cuvinte, niciun deal cu Rusia prin care să vă lăsăm din braţe în gura ursului. În schimb, e necesară o cooperare cu Rusia, „avem multe interese comune”. Abordarea pragmatică, fără resentimente istorice, este o necesitate şi pentru Statele Unite şi pentru România.
Biden a insistat, în discursul de la BCU, pe improtanţa articolului 5 din Tratatul NATO. Geoană a discutat, la rândul lui, în cadrul întâlnirii sale cu vicepreşedintele, acest articol. De ce se vorbeşte atâta despre el? Este articolul referitor la faptul că, dacă un membru al Alinaţei este atacat, atunci întreaga alianţă se consideră atacată şi toţi membrii vor trebui să reacţioneze în faţa atacului. Articolul 5 este din nou fierbinte în această perioadă dintr-un simplu motiv: se pregăteşte un nou concept strategic al Alianţei. Iar unii responsabili americani, sau occidentali în general, şi-au expirmat opinia conform căreia Articolul 5 ar fi depăşit. Acum nu mai vorbim prea adesea, în partea aceasta de lume, de atacuri teritoriale. Iar la un atac informatic, de exemplu, nu poţi să răspunzi aşa cum răspundeai în secolul trecut la un atac al unui corp de armată. Repunerea în discuţie a articolului 5 a speriat însă statele din Europa centrală şi de est, inclusiv România. State de graniţă ale NATO, ele încă se mai tem de ameninţări clasice, venind dinspre est. Aceste state menţionează cel mai adesea exemplul războiului din Georgia, de anul trecut, în favoarea păstrării articolului 5.  De aceea, Biden a vrut, prin discursul său, să asigure oficialii români că articolul 5 rămâne important şi pentru Statele Unite, ca şi pentru noi.
Este interesant de observat faptul că Geoană, în discuţiile sale cu Biden, s-a referit la România ca la un posibil „pod” către est. Expresia a fost lansată pentru prima dată de către fostul preşedinte american, George W. Bush, în timpul vizitei sale în România din 2002. Bush spunea atunci că România ar trebui să fie „un pod către Rusia”. Poate că preşedintele PSD a vrut să sublinieze ideea de continuitate a rolului României la Marea Neagră.
Revin la ideea că mi se pare foarte interesant faptul că Biden s-a referit la Republica Moldova atât în interviul acordat „României Libere”, cât şi în declaraţiile de la Cotroceni. Este o temă pe care diplomaţia română a abordat-o obsesiv cu partenerii mai mari, fie că vorbim de SUA, fie că vorbim de ţări din UE, mai ales după demonstraţiile sângeroase din aprilie.  Biden a menţionat aici, la Bucureşti, viitorul euro-atlantic al Republicii Moldova, semn că priveşte România ca un intermediar în relaţia cu Chişinăul. România este, în acest fel, responsabila de viitorul Moldovei în structurile occidentale.
Vicepreşedintele a dat şi o notă personală vizitei: ambasadorul SUA la Bucureşti este cel mai bun prieten al său: „practic, ne-am crescut copiii unul altuia. Sper să nu abuzaţi de faptul că ambasadorul are întotdeauna atenţia mea”. Ideea unei izolări a Bucureştiului de către administraţia democrată este, repet, absurdă. Biden a menţionat şi vizitele sale precedente în România, progresele pe care le-a făcut ţara noastră, curajul celor care în urmă cu 20 de ani s-au ridicat împotriva tiraniei.
Ca în toate discursurile oficialilor americani, soldaţii români din Afganistan – „adevăraţi războinici” – au fost ridicaţi în slăvi pentru curaj şi profesionalism. De data aceasta, însă, cel care vorbea are un fiu pe frontul de acolo. Biden ştia deci ce vorbeşte: atunci când vieţile soldaţilor americani se află în mâinile celor români, administraţia Obama are responsabilitatea pentru încrederea investită în aliaţi. Altfel, plăteşte cu vieţile propriilor fii.

VoxPublica
VoxPublica
Lasă un răspuns

Your email address will not be published.