Cele trei amazoane şi emanciparea de peşteră
Elena Udrea, Elena Basescu, Monica Iacob-Ridzi sunt trei produse ale anilor 2000 care ma ingrijoreaza mult mai mult decit circarii de Pipera sau tribunii maimutelor electrocutate.
Nu ma sperie greselile de gramatica, nici siliconul din buze, nici anturajul de Dorobanti. Toate pot fi folosite ca argumente ale autenticitatii intr-un discurs politic. Sisiitul acela alintat din frazele Elenei Basescu putea cistiga voturi pe bune, ca si o tema precum legalizarea drogurilor usoare. Problema adevarata este insa regizarea succesului si incapatinarea falsului. Cu asta se confrunta acum PDL. Mor de ris cind vad lideri locali, din aia frusti, fara fasoane, care trebuie sa-si imbirlige limba explicind cazul EBA. Ba chiar aud ca Anastase a fost urechiata zdravan de insasi fata lui tata pentru rezultatele slabe din Prahova. Exista o agresivitate fara margini ascunsa dupa aparenta de fata aranjata si simpatica. Exista si in cazul Elenei Udrea sau al Monicai Iacob-Ridzi o capacitate fara margini de minciuna si fidelitate fata de lider, fara nici un alt fel de rezerva. Sunt trei politicieni cu un efect castrator devastator in interiorul PDL. E trist sa vezi cum buldogi (Blaga), pittbuli (Monica Macovei) si cite alte soiuri tac cuminti si asteapta sa se calmeze fraierii din presa.
Cele trei doamne de fier cu aparenta de fete de comitet sunt o specie de politician fatal. Mi s-a parut extrem de important sa avem reprezentanti credibili ai femeilor. Trioul Monica-Elena-Elena este asexuat. Nu radeti. Este un paradox al puterii patriarhale. Ascensiunea lor nu face decat sa reconfirme pierderea unor importante batalii pentru emancipare. Mai exista, evident latura Macovei-Weber, dar nu-mi dau seama cum vor putea face fata noului asalt de amazoane. E doar o chestiune de timp pana cand Monica Macovei va trebui sa raspunda unor intrebari impertinente EBA. Chiar m-ar interesa o confruntare intre adevarata emancipare si emanciparea de pestera.
