experiența mea a fost una amară – am fost solicitat pentru un sfat bazat pe dovezi doar de 2 ori și am propus sugestii, idei și articole științifice (nesolicitate) către Minister cu o frecvență de una pe zi (la început) și apoi câte una la 2-3 zile (probabil că așteptările mele au fost nerealiste)

am crezut că voi putea ajuta, dar am descoperit că funcția a fost literal una onorifică – echipa din Minister este mult prea prinsă ca să utilizeze experiența consilierilor (aceasta a fost situația în cazul meu)

nu consider că este cazul să rămân într-o funcție (chiar și una onorifică) dacă mă simt inutil

cele 4 aspecte pe care le-am semnalat de multiple ori ca fiind prioritare:

– testarea – nu a fost implementată testarea antigenică rapidă gratuită (în continuare nu avem o imagine clară asupra situației)

– comunicarea – reactivă și cu frecvență redusă (teoriile conspirației proliferează, ambiguitatea și incertitudinea au crescut)

– raportarea transparentă a datelor a înregistrat un progres – un efort susținut și suplimentar este necesar în continuare

– Institutul Național de Sănătate Publică – nereformat în continuare (peste 450 de oameni care generează un volum infim de dovezi și suport pentru practică)

adevărul este că nu mai am răbdare – trăim vremuri de criză în care comunicarea ministerului sănătății cu populația trebuie să se întâmple zilnic!

zilnic trebuie să se vadă ceva, zilnic trebuie să aflăm cum au progresat autoritățile!

consider că trebuie să îmi expun liber opiniile științifice, din poziția de profesor universitar

rămân deschis să ajut voluntar oricui dorește să își fundamenteze deciziile pe dovezi științifice (indiferent de culoare politică)!”