O declarație făcută recent de Cătălin Drulă, candidatul USR la Primăria Capitalei, în cadrul unei emisiuni televizate, a generat controverse și reacții critice, după ce acesta și-a comparat contracandidații politici cu „ciuma și SIDA”.

Întrebat despre competiția electorală, Cătălin Drulă a afirmat:
„Eu nu pot să aleg între mătrăgună și cucută sau între ciumă și SIDA.”

Formularea este considerată de numeroși comentatori și reprezentanți ai societății civile drept o trivializare a suferinței persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA și o folosire inadecvată a unei boli grave ca metaforă într-un conflict politic.

Organizațiile care activează în domeniul sănătății și al drepturilor pacienților atrag atenția că astfel de comparații alimentează stigmatizarea și discriminarea, într-un context în care persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA se confruntă încă cu prejudecăți severe.

SIDA este o boală care, de-a lungul deceniilor, a provocat milioane de decese la nivel global, a distrus familii și a generat o amplă marginalizare socială. În România, numeroși pacienți continuă să se confrunte cu discriminare la locul de muncă, în sistemul educațional și chiar în sistemul medical.

Specialiștii subliniază că asocierea bolii cu „răul absolut” în discursul politic poate induce ideea falsă că persoanele seropozitive ar reprezenta un pericol pentru societate, ceea ce contravine realităților medicale și eforturilor de educație și prevenție desfășurate de ani de zile.

Experții în comunicare publică atrag atenția că limbajul liderilor politici are un impact major asupra percepțiilor sociale. Atunci când o boală gravă este folosită ca insultă sau metaforă negativă, mesajul se propagă rapid în școli, comunități și medii profesionale, întărind stereotipuri deja existente.

În locul unor astfel de formulări, organizațiile de pacienți îndeamnă politicienii să promoveze mesaje despre prevenție, testare, tratament și integrare socială, într-un domeniu unde România are încă probleme majore.

Până la acest moment, Cătălin Drulă nu a făcut o declarație publică prin care să își clarifice afirmația sau să prezinte eventual scuze adresate persoanelor afectate. Reprezentanții societății civile consideră însă că un lider politic cu pretenții de modernitate și orientare pro-europeană ar trebui să manifeste un nivel ridicat de responsabilitate în discursul public.