Avem acum, așadar, un război intern în PNL și unul în USR-Plus, iar în Guvern doar Dumnezeu mai știe cine cu cine este și cine împotriva cui se luptă pentru a supraviețui în jocurile pentru putere.

N-au trecut prea multe zile de când liderii coaliției de guvernare se lăudau de dimineața pînă seara cu cele 80 de miliarde de euro care se vor revărsa peste țara noastră rezolvându-ne toate problemele pe care noi doar le-am adâncit în ultimii 30 de ani.

Tot atunci asigurările erau din partea lor că sigur-sigur vom încasa toți banii până la ultimul cent pentru că urmează o perioadă de patru ani fără război politic și fără alegeri.

Doar concentrare pe proiecte și multă muncă astfel încât fiecare român să uite în curând vechea clasa politică vinovată de înapoierea în care se afla țara. Jumătate de an a fost suficient să treacă pentru a vedea toate promisiunile și asigurările dinainte de alegeri făcute praf și marea perioadă de liniște și prosperitate transformată într-un teatru de război politic de uzură cum nu am mai avut în ultimii ani în România.

Marele Plan Național de Reziliență și Redresare – PNRR – pare să se transforme și el dintr-o binecuvântare și o pleașcă într-un blestem care nu va face decât să adâncească datoria națională fără ca măcar să obținem marele salt în dezvoltare de care România are nevoie, într-adevăr, ca de aer pentru a ieși din coada tuturor clasamentelor europene.

Dar care să fie așteptările reale de la liderii partidelor aflate la guvernare când grija lui Cîțu va fi cum să scape de Orban iar a lui Barna cum să-l lase în urmă pe Cioloș?

Cum să avem măcar o singură politică stabilă și consecventă când tabere și facțiuni apar în cele două partide peste noapte și miliardele de euro de la U.E., care nici măcar nu au fost contractate, sunt deja arvunite în numele susținerii politice din viitor?

Florin Cîțu delirează în campania pe care a început să și-o facă în interiorul PNL despre opt ani în care el și liberalii vor guverna România. Mai faraonic și rupt de realitate decât asta nu sunt decât cele 80 de miliarde de euro cu care Klaus Iohannis ne amenința acum câteva luni în urmă că ne va schimba viețile pentru totdeauna.

În ciuda faptului că la Florin Cîțu abia înțelegi ce vorbește, dincolo și de anti-carisma pe care o afișează actualul premier, e de înțeles de ce mulți analiști îl dau deja ca și câștigător în cursa pentru conducerea PNL. Are toate calitățile pe care le presupune politicianul nou, fără trecut politic dar în schimb posedat de toate convingerile extremiste pe care un începător le poate afișa fără nicio jenă.

Nu ar fi deloc surprinzător ca la Congresul din 25 septembrie Florin Vasile Cîțu să-l spulbere la alegeri pe Ludivic Orban. Are deja sprijinul necesar al tuturor sforarilor din PNL, foști pedeliști care știu când și cum să se plieze în funcție de cum bate vântul noii puteri.

Straniu și de neînțeles este cum își poate imagina cineva că un astfel de personaj are și un alt viitor decât acela de executant numit în funcții de o oarecare putere. Dacă alegerile interne din PNL sunt și se vor o pregătire a viitoarelor alegeri prezidențiale, atunci Cîțu are șanse mai mici să le câștige decât oricine ar prelua conducerea USR-Plus în afară de Barna și Cioloș.

În final, nu îți rămâne să te întrebi decât ce fatalitate planează asupra acestei țări ca și în cea mai oportună și așteptată perioadă de dezvoltare pe care am putea-o imagina să răsară de germenii unui haos care să ne condamne în continuare la subdezvoltare. Poate că alde Cîțu, Barna sau Cioloș au răspunsul. Și poate că în viitor cineva va avea curajul să-i tragă la răspundere.