Doar că Revoluția pe care a pus-o în practică Florin Cîțu până acum e mai mult un vis urât decât ceva ca un stat normal și-ar putea dori. Să ne gândim doar la cei mai importanți indici pe care-i putem analiza în trecere.

Pensiile și salariile. În cele șase luni de guvernare s-a produs mai mult haos în sistemul de pensii decât s-a întâmplat în ultimii 31 de ani de democrație și capitalism sălbatic. Azi nu mai știe nimeni când se va pensiona, dacă va mai prinde o pensie în timpul vieții sau ce valoarea va avea aceasta, în cazul fericit și nesperat că totuși se va întâmpla minunea să nu muncească până la moarte.

Ironia maximă e că Guvernul Cîțu face revoluția în pensii fix pe dos, după ce în campania electorală se jurau toți liberalii că pun cruce pensiilor speciale, singura certitudine este că pensiile speciale rămân neatinse. Se vor modifica însă în mod sigur toate celelalte criterii și valori care privesc pensiile obișnuite. Așa revoluție să tot faci, într-adevăr!

Concomitent cu „revoluția” de la pensii, Florin Cîțu ne livrează și o revoluție în sistemului bugetar în privința salariilor. Nu mai știi azi dacă și pentru cine va fi permis cumulul pensiei cu salariul, dacă sporurile rămân și pentru cei care muncesc cu adevărat sau doar pentru „specialii” angajați de clientela de partid.

De aici până la tăierile bugetare niciodată asumate însă mereu preusupuse nu mai e decât un pas pe care, dacă va continua în actualul ritm, Guvernul Cîțu nu are cum practic să nu îl facă. Va fi, în fond, coerent și consecvent filosofiei pe care o expune în teorie și o aplică prin împrumuturile pe care le-a contractat în ultimul an.

Și aici ajungem la punctul cel mai sensibil și dureros al Guvernării Cîțu: banii pe care acest Guvern i-a împrumutat în ultimul an și pe care se pregătește să-i amaneteze și în viitorul apropiat. Un calcul fugar ne arată în ultimul an Guvernul Cîțu s-a împrumutat cu aproape 30 de miliarde de euro, iar dacă le adăugam și pe cele 15 miliarde din PNRR rezultă o sumă halucinantă: aproape 45 de miliarde de euro, fără dobânzi și alte costuri.

Mai bine de o treime din cât s-au împrumutat toate celelalte guverne la un loc în ultimii 31 de ani. Și când te gândești că nici măcar PSD nu a reușit astfel de recorduri după ce a majorat salariile și pensiile cu procente ce atunci păreau a fi imposibil de susținut!

Dacă mai dăm crezare și criticilor care vin din țară și de la Bruxelles în legătură cu PNRR și mult lăudata bogăție care, în realitate, NU se va mai revărsa peste noi în următorii ani, nu ne rămâne decât să ne întrebăm – ce jocuri și pentru cine face Florin Vasile Cîțu aceste combinații dezastruoase pentru viitorul țării?

Și mai grav de atât, cine îl susține și îl încurajează pe, până mai ieri, anonimul Cîțu să pună în aplicare un astfel de plan care se demonstrează deja a fi un dezastru cum această țară nu a mai cunoscut nici măcar în timpul crizei din 2010 sub conducerea lui Traian Băsescu și Emil Boc?

O întrebare retorică, desigur, deși istoria pare că se repetă în cazul nostru în forme atât de grosiere încât nici retorica nu mai are efect la astfel de probleme.

Singura problemă reală și extrem de gravă e că acest Guvern Cîțu împrumută sume astronomice lăsând în același timp în urmă un dezastru care nu se va putea organiza nici să plătească dobânzile la banii pe care îi luăm acum fără să știm ce să facem cu ei.