Maroni: obsesia procesului
Pai cum sa nu se scoale in el mandria de justitiar… Neaga vehement si acuza grabit. Ba chiar isi pune si avocatii la treaba. Pentru ce? Pentru ca un diplomat roman, Iulia Buje, l-a dat de gol si a anuntat presa ca pe vremea cand nu era ministru si nu cauta sa puna pielea imigrantilor romani in varf de bat, domnul Maroni le punea osul la treaba in interese domestice. O menajera si doi muncitori care lucrau la negru. Toata lumea era fericita, ba chiar s-a ajuns pana acolo incat Maroni a incercat sa le obtina prin pile celor trei acte legale. Nu cred ca doamna Buje ar avea motive sa minta.
Chemarea ei in Romania pt a da socoteala, reprezinta insa un precedent periculos. De ce nu s-a dus cineva din Romania in Italia? Poate ca ar fi dat de romanii care au lucrat pentru Maroni… oricum sansele de a demonta imaginea unui „justitiar” care nu face discriminari intre imigrantii cinstiti si cei necinstiti erau mai mari. Si aceasta demontare ar fi putut fi cea mai indrazneata manevra a diplomatiei romanesti din era moderna. Dar asa, am ramas la stadiul de a fost, sau n-a fost… Iar dupa Basescu, Maroni vrea si el sa dea in judecata Cotidianul. Desi, cred ca a fost doar o declaratie facuta la nervi… Eventual nu poate sa o actioneze in justitie decat pe doamna Buje.
P.S. Paradoxal, unul din argumentele prin care Cotidianul a castigat procesul cu Traian Basescu a fost invocarea unui precedent din instantele italiene, cand Silvio Berlusconi a dat in judecata un ziarist si a pierdut.
