Pandemia, conspiraționiștii și eternii idioți utili
Derularea pandemiei de Coronavirus a scos la iveală și a statuat doua profiluri psihologice puternice aflate in opoziție: conspiraționiștii și conventionalistii. Psihologii Michael J. Wood si Karen M. Douglas au elaborat o teorie prin care sustin ca înclinatia catre a crede si a promova idei care sustin teorii ale conspiratiei este o trasatura psihica complexa care ar trebui studiata și înțeleasă in contextul erei tehnologice care marchează începutul secolului XXI și au tras concluzia ca internetul pare facut pentru teoria conspiratiei; fiecare lucru duce la un altul, fiecare link trimitându-te mereu mai adânc spre nimic si nicaieri”.
Convingerea conspirationistilor conform careia anumiti oameni puternici sau anumite organizatii comploteaza în secret pentru a-si atinge scopurile sinistre prin înselarea publicului au fost de mai mult timp un element important al discursului public; dar odata cu aparitia Internetului, aceasta convingere a devenit mai vizibila ca oricând.
Cercetarile psiho-sociale, efectuate mai ales în ultimii douazeci de ani, au evidențiat faptul ca cei care cred în teoriile conspiratiei poseda o serie de trasaturi psihologice bine evidentiate: neîncredere în alte persoane si în autoritati, au sentimente de neputinta si stima de sine scazuta, sunt mai înclinati ca altii sa creada în superstitii, in paranormal, si au mai des experiente neobisnuite. Ei resimt mai des o lipsa de control în existenta lor si sunt mai deschisi catre o abordare de tip machiavelic a interactiunii sociale. O prima concluzie este ca atitudinea conspirationistilor se bazează nu atât prin anumite credinte particulare, cât prin acordul comun privind niste convingeri de ordin superior, cum ar fi opozitia generalizata privind orice fel varianta oficiala. Privit din acest unghi, conspirationismul nu este atât credinta în anumite teorii alternative, cât mai degrabă neîncrederea în orice poveste oficiala. S-a observat chiar ca de multe ori cutare teorie a conspiratiei era ceva extrem de vag, un element mult mai important fiind în schimb opozitia generala fata de explicatia guvernamentală , convingerea ca toti cei de la putere sunt mincinosi, ca nu poti avea încredere în ei si ca prin ceea ce fac acopera ceva sinistru, diabolic. Așadar, Teoriile conspiratiei sunt mai degraba credinte negative decât pozitive. Sustinatorii lor sunt preocupati mai mult sa combata o explicatie oficiala (oricare ar fi aceasta) decât sa propuna o explicatie alternativa coerenta. În ciuda, sau poate chiar din cauza faptului ca publicul nu accepta teoriile lor, mai multi conspirationisti par sa considere ca e de datoria lor sa raspândeasca opiniile lor catre un public cât mai larg. Ei îndeamna de multe ori masele inerte „sa se trezeasca”, o reactie pe care autorii studiului o gasesc rezonabila la cei ce cred ca vietile oamenilor sunt manipulate de catre fortele malefice.
Articolele despre subiecte pentru care exista faimoase teorii ale conspiratiei, cum ar fi izbucnirea pandemiei de Coronavirus, însumează milioane de comentarii, cele mai multe fiind dedicate sustinerii sau respingerii acuzatiilor de conspiratie. Aceste comentarii permit psihologilor colectarea unei mari cantitati de date referitoare la opinii, unele minoritare. Gradul de anonimat faciliteaza exprimarea sincera a opiniilor, în conditii dificil de realizat în alta parte. Aceste comentarii, unele pastrate „la vedere” multi ani dupa ce au fost exprimate, constituie o nesperata mina de aur pentru psihologii care pâna acum aveau la îndemâna doar marturii obtinute în atmosfera artificiala a unor cabinete de specialitate. De pilda, cei care-si posteaza opiniile le sustin într-o maniera pe care ei însisi o gasesc convingatoare, ceea ce înseamna ca argumentele pe care le folosesc pot contine informatii relevante pentru a întelege modul lor de gândire privind problema respectiva. Aici se observa cel mai bine demarcația dintre conspiraționiștii care sunt convinși ca virusul SarsCov2 este o creație artificiala a ocultei mondiale pentru controlul populatiei, care omoară targetat anumite categorii vulnerabile, impune un program de supraveghere individuală prin rețelele 5 G, pregătind terenul pentru o dictatura planetară, unde mulțimile vor deveni asemeni roboților, fără personalitate și fără identitate clară, căci in viziunea lor ei considera de exemplu masca de protecție drept un icon al supunerii, al obedientei și al pierderii libertății. Ostilitatea conventionalistilor fata de explicatiile conspirationiste date evenimentelor de acest tip s-a manifestat prin etichetarea conspirationistilor drept paranoici, bolnavi sau chiar idioti. În acelasi timp, conspirationistii s-au aratat ostili într-un mod diferit, etichetând conventionalistii ca fiind naivi, creduli, fraieri ori pacaliti involuntar. Comentariile postate de ambele tabere s-au caracterizat în consecinta prin insulte, amenintari simple, sarcasm, desconsiderare, acuzatii de complicitate, sau alt continut ostil sau jignitor, elemente excelente de studiu pentru niste psihologi decisi sa desluseasca aceste labirinturi ale minții omenești.
La noi, confruntarea celor doua tabere in privința coronavirusului, implicarea unor instituții precum Avocatul Poporului sau CCR/ului care au girat mai degrabă teoriile conspirației decât comunicatele oficiale, a condus la un rezultat epidemiologic foarte complicat. Astazi au fost raportate 2.958 de noi cazuri, 82 de decese si 612 pacienți internați la terapie intensiva. S-a ajuns aici și din cauza faptului ca mulți romani au valorizat emoția in defavoarea rațiunii. Dacă rațiuneaimpune gândirea și analiza pe termen lung, înțelegând consecințele și raportul cauza-efect, emotia puternica neagă argumentele raționale și obliga mintea sa găsească justificări conspiraționiste. In concluzie, închid spunând ca atunci când ne lăsam prada emoționaluli, rațiunea se pulverizează iar în condițiile în care trebuie să luăm decizii, emoțiile sunt mai tari decât rațiunea. Și uite așa se produce manipularea, creezi o emoție puternica, de regulă negativă, că funcționează mult mai bine –, după care dai mesajele, iar emoția îți face selecția. Odată ajunsi aici, ce mai putem face?
Sursa: Realitatea Din PNL
