Raţie de cuvinte pentru politicieni
În timp ce urmăream discursurile politice difuzate cu multă seriozitate de televiziuni, creştea în mine o dorinţă din aceea, pentru lumi inventate: să existe o regulă care să oblige specia omului politic să se limiteze la un număr strict de cuvinte. Şi când şi-a atins raţia lunară, să nu mai vorbească deloc. Cel puţin la televizor.
Ca în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră.
Şi, ca jocul să fie mai radical, aş interzice cu totul anumite expresii. Cum ar fi: „ceea ce vreau să spun”, „în urma discuţiilor”, „s-au făcut paşi în această direcţie”, „este o perioadă dificilă”, „binele poporului”, „românii au decis”.
Ce reguli aţi adăuga jocului/discursului politic?
