Spania cere la Bruxelles ieșirea din sistemul european de prețuri la energie
După summitul european al energiei, Madridul contraatacă în meciul cu UE, cu scopul de a face față impactului escaladării prețului gazelor: Spania solicită Bruxelles-ului să-i dea libertatea de a-și stabili propriile prețuri la energie electrică în afara sistemului european, potrivit unui document la care EL PAÍS a avut acces.
„În situații excepționale, statelor membre ar trebui să li se permită să adapteze formarea prețului la energie electrică în funcție de situațiile lor specifice”, se spune în textul respectiv, care propune un instrument nou pentru a „deconecta” efectul valorii mari a gazului asupra prețului final al energiei electrice.
Obiectivul este ca Spania (și țările care doresc să adere la propunere) să poată beneficia de costul mai mic al energiei ”verzi” în factura finală.
Propunerea spaniolă apare într-un document informal distribuit de Spania cu câteva ore înainte ca miniștrii europeni ai Energiei să țină o ședință extraordinară la Luxemburg pentru a studia măsurile de a face față unei crize energetice care amenință redresarea incipientă după criza provocată de COVID-19.
Prin propunere, Guvernul intenționează să rupă de actualul mecanism marginalist de tarifare, care este în vigoare în întreaga UE, în care cea mai scumpă energie care intră în sistem stabilește prețul tuturor celorlalte surse.
Sistemul actual a aruncat în aer tarifele la energie electrică din cauza creșterii globale a prețului gazului, indiferent de faptul că în mai multe țări, printre care și Spania, producția din surse regenerabile ar permite să fie oferită consumatorului energie mai ieftină.
„În aceste circumstanțe extraordinare, în loc de semnalul pur al prețului marginal (contaminat de creșterile prețului gazelor), prețul energiei electrice ar fi obținut ca preț mediu cu referire și la costul tehnologiilor curate infra-marginale (în special regenerabile). Prețul energiei electrice ar fi direct legat de mixul național de producție, protejând în același timp consumatorii de volatilități excesive și permițându-le să participe la beneficiile oferite de un mix de producție mai ieftin”., scrie în docuementul spaniol.
Propunerea inovatoare dezvăluie că Spania și-a pierdut răbdarea cu Bruxelles-ul, așa cum a definit joia trecută de președintele Guvernului, Pedro Sánchez, reacția lentă a Comisiei Europene la creșterea prețurilor la energie electrică.
Cu acest contraatac, guvernul spaniol vrea să-și urmeze propriul ritm, mult mai accelerat, și caută, în fața pasivității Bruxelles-ului pe termen scurt, ca măcar să i se acorde flexibilitate în fața actualei crize energetice.
În treacăt fie spus, Spania își prezintă poziția în fața partenerilor cei mai reticenți la orice modificare a sistemului de formare a prețurilor la energie electrică și caută să obțină sprijin în cadrul Consiliului extraordinar al miniștrilor energiei de marți, din Luxemburg.
Documentul spaniol a circulat la Bruxelles, tocmai la câteva ore după publicarea unei scrisori semnate de nouă țări, în frunte cu Germania, Austria, Țările de Jos, Irlanda și Finlanda, în care se opun ideilor reformiste pe care Spania le-a susținut în ultimele luni.
„Nu putem susține nicio măsură care intră în conflict cu piața internă a gazelor și energiei electrice, precum o reformă ad-hoc a pieței angro de energie electrică”, se arată în scrisoarea în care se întâlnesc un număr bun de țări din centrul și nordul Europei.
Spania, dimpotrivă, solicită măsuri drastice în fața actualei crize energetice, așa cum a făcut înainte de criza economică (în care a contribuit la crearea fondului de redresare).
Acum cere de la Bruxelles, printre altele, posibilitatea de a limita prețul gazului. Și insistă pe ideea achiziției comune de gaze, deși pare să-și reducă ambiția în acest domeniu după ce mai multe țări, conduse de Germania, au respins acea formulă în timpul summitului european de săptămâna trecută.
Spania propune ca în perioadele de criză precum cea actuală să fie organizate licitații la nivel european pentru a atrage un volum suplimentar de gaz la prețuri accesibile. Fiecare țară din UE, în funcție de nevoile sale, ar putea activa această linie alternativă de achiziții atunci când securitatea energetică este amenințată.
Platforma comună de cumpărare și crearea de rezerve strategice sunt două dintre măsurile pe care Executivul Comunitar s-a angajat să le „exploreze” ca instrument pe termen mediu, așa cum a fost prezentat într-o Comunicare din 13 octombrie. Restul propunerilor Comisiei Europene s-au concentrat, în mare măsură, pe ajutoare și inițiative fiscale de sprijinire a celor mai vulnerabile grupuri și companii. Cel de-al treilea vicepremier al Guvernului spaniol, Teresa Ribera, i-a acuzat pe liderii de la Bruxelles că nu au fost „la înălțimea” așteptărilor.
La Consiliul European desfășurat joia și vinerea trecută la Bruxelles, cei 27 nu au reușit să meargă mai departe și au convenit asupra unor concluzii minime în care invită Executivul comunitar să studieze eventualele deficiențe ale actualului cadru energetic și să revizuiască mecanismul de comercializare a drepturilor de emisie de CO₂. UE s-a angajat, de asemenea, să continue dezbaterea la următorul summit al liderilor, din decembrie.
„Momentele excepționale necesită măsuri excepționale în regim de urgență”, afirmă textul documentului cu care Spania ajunge marți la întâlnirea de la Luxemburg, în care detaliază modul în care fiecare creștere de 1 euro pe MWh a prețului gazelor naturale reprezintă 2,7 miliarde de euro pe an în costuri suplimentare cu energia electrică pentru toți consumatorii europeni, „deturnând resurse de la tranziția energetică și redresarea economică”.
