Are dreptate Cîțu că România devine ”tigrul” economic al Europei?

În ciuda economiei încă mult rămase în urmă față de țările occidentale, România dă în ultima vreme semne că poate deveni ”tigrul” economic al Europei, dacă nu cumva a devenit deja.

Pandemia a afectat multe sectoare sociale, dar a demonstrat că, inclusiv în vremuri de criză, România are resurse de a fi în topul relansării economice, cu o condiție: politicile publice să nu fie dirijate spre consum (măriri de pensii și salarii, ca în vremea PSD), ci spre motorul financiar al oricărei țări: investițiile.

Cele două guverne instalate la Palatul Victoria după căderea Cabinetului Dăncilă au schimbat paradigma bugetară, mutând accentul de pe consum (încurajat oricum pe datorie externă) pe creștere economică.

După Guvernul Orban, a venit rândul Guvernului Cîțu să parieze acum pe investiții, folosind și marea șansă a fondurilor europene (în special, via PNRR - aproximativ 30 de miliarde de euro oferite României de UE).

Dar chiar a devenit România ”tigrul economic al Europei”, așa cum lasă de înțeles mesajele repetate ale primului ministru?

Premierul Florin Cîțu a declarat, vineri, la Baia Mare, că România este în top cinci țări ale lumii care au avut creștere economică în perioada pandemiei.

Întrebat referitor la un document publicat de Comisia Europeană în care se arată că valoarea măsurilor de sprijin luate de România în timpul pandemiei s-a ridicat la 1,63% din PIB, prim-ministrul Cîțu a precizat că acestea sunt doar măsurile directe, dar trebuie luate în calcul și garanțiile, astfel ajungându-se la peste 3% din PIB.

”Nu, acolo sunt măsuri care erau directe. Noi ne uităm și la garanții. Eu când am spus de peste 3% - și dacă vă uitați este și analiza celor de la Fondul Monetar - ne uităm și la garanții ca măsuri de susținere a economiei. Iar România a avut soluția, aveam două soluții atunci: ajutoare de stat sau garanții. Am ales să dăm mai multe garanții și vedeți că a fost soluția câștigătoare. România are creșterea cea mai mare din UE două trimestre la rând, iar un studiu pe care l-a făcut Deloitte - cred că l-a prezentat ieri sau alaltăieri - arată că România este între cinci țări din lume care au avut creștere economică în pandemie. Deci, a fost o măsură bună cea pe care am luat-o noi și a ajutat și companiile. Altfel nu aveam creștere economică, dacă era o măsură proastă", a spus Florin Cîțu, răspunzând unei întrebări referitoare la măsurile de sprijin acordate firmelor în timpul pandemiei.

În primul trimestru al lui 2021 - creștere record a României

Economia României a crescut spectaculos in T1/2021, depășind toate așteptările, cu o creștere de 2,8% față de T4/2020, care a fost un trimestru foarte bun, notează Ziarul Financiar.

Comparativ cu T1/2020, în primele trei luni din 2021, PIB-ul a scăzut cu 0,2% pe seria brută și nu a înregistrat nicio modificare pe seria ajustată sezonier, arată datele semnal privind evoluția PIB în primele trei luni din acest an, publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

"Este cu mult peste așteptări. La prima vedere, după aceste date, am putea avea o creștere economică pe tot anul, de 7%, poate fi chiar mai mult", a comentat Ionuț Dumitru, economisul-șef al Raiffeisen Bank, fost președinte al Consiliului Fiscal.

Economia României ar putea crește cu 7% în acest an, estimează și economiștii chestionați de Economedia.

Aceștia consideră că majorarea de 2,8% a produsului intern brut din primul trimestru este peste orice așteptări, la ea contribuind toate sectoarele economice.

Și BCR și-ar putea revizui prognoza privind creșterea PIB la finalul anului la 6-7%, a declarat Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR.

Potrivit lui Dascălu, în primul trimestru au crescut atât producția industrială, cât și construcțiile și serviciile prestate companiilor, cu o surpriză din partea serviciilor prestate populației, în timp ce doar vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere.

Modelul ”trigrilor asiatici”

Cei patru ”tigri asiatici” – Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud și Taiwan – fascinau lumea economică, odinioară.

De la începutul anilor ‘60, până în anii ‘90, ei au obținut cu regularitate creșteri cu două cifre.

O generație care trudise ca fermieri și pălmași își privea nepoții cum devin cei mai educați oameni de pe planetă.

Tigrii au început prin a face cămăși din bumbac, flori de plastic și peruci negre.

Nu a trecut multă vreme, și ei produceau cipuri de memorie, laptopuri și derivative de acțiuni.

În acest timp, ei au generat și o dezbatere academică furtunoasă despre sursa succesului lor. Unii îl atribuiau nicovalei conducerii de către guvern; alții, cuptorului piețelor concurențiale.

Plusuri certe, dar ce facem cu minusurile?

Liderii PSD au luat măsuri care au lovit puternic în economia României

Există însă și o latură negativă: această perspectivă bună de creștere, laolaltă cu economiile acumulate de români în perioada pandemiei ar putea duce la o creștere puternică a prețurilor.

Dacă România ar fi intrat în pandemie cu o economie solidă, nu cu una îndatorată masiv pentru măsuri absolut iresponsabile cum ar fi dublarea pensiilor (decizie a guvernelor PSD din epoca Dragnea), viitorul ei ar fi fost mult mai sigur.

Acum, dezechilibrarea sistemului public de pensii prin măsuri populiste și de clan (vezi pensiile speciale), va atârna ca o piatră de moară de gîtul economiei.

Există doar o singură șansă pentru depășirea tuturor erorilor trecutului: pariul pe investiții și pe privați, adică pe creștere economică.

Orice revenire la măsurile de tip PSD va îngropa economia pe generații.

De aceea, pe moment, Florin Cîțu are motive să creadă în România - tigrul Europei, dar această emblemă va fi cu adevărat certă doar dacă reformele actuale vor continua cel puțin pe durata a două cicluri electorale.