Ma bucur sa va semnalez exista uni blog de clasa. Ii apartine lui Marius Lazurca, ambasadorul Romaniei la Vatican. Sa o luam metodic :) a mic. <strong>Blogul</strong> În februarie 1946, George F. Kennan, ministrul-consilier al Ambasadei S.U.A. la Moscova, expediază la Washington, pe canale codificate, un mesaj destinat să definească politica americană față de Rusia Sovietică. Înainte de a fi importantă, The Long Telegram e foarte frumoasă. Ea definește, prin urmare, mai curînd un stil decît o tehnică a diplomației. Pentru autorul acestui blog, Telegrama e unul din ultimele
Ma bucur sa va semnalez exista uni blog de clasa. Ii apartine lui Marius Lazurca, ambasadorul Romaniei la Vatican.
Sa o luam metodic :)
a mic.
Blogul
În februarie 1946, George F. Kennan, ministrul-consilier al Ambasadei S.U.A. la Moscova, expediază la Washington, pe canale codificate, un mesaj destinat să definească politica americană față de Rusia Sovietică.
Înainte de a fi importantă, The Long Telegram e foarte frumoasă. Ea definește, prin urmare, mai curînd un stil decît o tehnică a diplomației. Pentru autorul acestui blog, Telegrama e unul din ultimele monumente ale artei diplomatice. Sofisticată și profund personală, ea face indirect portretul robot al diplomatului ideal.
Acest blog este dedicat memoriei Ambasadorului Kennan. E adresat celor pentru care evenimentele internaționale nu sunt doar afaceri străine.
Autorul
Marius Lazurca este doctor în antropologie-istorie al Universității Paris IV – Sorbona, disciplină în care a publicat mai multe cărți și articole. Deși nu exclude alternativa, privește cu o oarecare mîndrie faptul de a fi lucrat doar în serviciul public, la Universitate și în administrație. Din ianuarie 2007 este Ambasadorul României la Vatican și pe lîngă Ordinul Militar Suveran de Malta. Este căsătorit cu Mirela, medic. Au cinci copii.
b mic.
Marius a avut amabilitatea sa imi acorde un interviu despre aceste indraznet proiect :) (Va intelege, in curind, la ce ma refer, cind folosesc termenul "indraznet". Exista, draga Marius, si solutii la prob leme care pot sa apara: moderare si/sau banare :))
Cum s-a născut ideea blogului tău?
Ideea a avut o naștere treptată. Nu neapărat dificilă, mai curînd sincopată. Am evocat-o pentru prima dată în cursul unei conversații cu Oana Marinescu, responsabilul comunicării în MAE: planul, invocat mai curînd în șagă, era de a găzdui pe pagina Ministerului mai multe bloguri diplomatice. Am rediscutat ipoteza cu Răduța Matache, ambasadorul nostru la Stockholm, și aproape am convenit să ne lansăm în duet, pe o platformă „laică”, nu a Ministerului. Într-o a treia etapă, m-am sfătuit cu Vlad Mixich și Cristian Pantazi, care mi-au propus tot sprijinul Hotnews: o ofertă prea angajantă, fiindcă ar fi presupus o viteză de reacție și o asiduitate a dialogului pentru care nu sînt încă pregătit. A venit, în fine, propunerea celor de la Shortlist, un portal specializat în informație relevantă pentru un public selecționat. Mi s-a părut prudent să încep pe un teren circumscris, nu în spațiul virtualmente infinit al unui site generalist. Am găsit ispititoare și intenția lor de a găzdui bloguri specializate și de a mă adăuga în acest fel unei mici, dar precise, comunități.
Cît de aproape de Sfântul Scaun au ajuns blogurile?
Știi la fel de bine ca mine că, după Vatican II, adecvarea prudentă la exigențele prezentului e una din ambițiile Romei. Ea nu s-a tradus încă prin bloguri ale protagoniștilor Curiei, dar n-aș exclude cu totul posibilitatea. Există, în orice caz, bloguri foarte bune ale unor comentatori ai activităților Sfântului Scaun: unele solidare, altele mai critice, cele mai multe fundamental oneste.
Cum ai descoperit fenomenul numit “blog” și cît de mult il iei în serios?
Dragul meu, sînt neofitul perfect, unul care combină ignoranța cu entuziasmul. Pe șleau: nu „am decoperit” încă fenomenul blog, în ciuda faptului că frecventez cu o oarecare asiduitate blogurile pe care le recomand. Le frecventez, totuși, nu ca bloguri propriu-zise, ci ca spații în care se exprimă persoane în a căror judecată analitică am încredere. De altfel, unii mă și flatează cu amiciția lor. De luat în serios, îl iau desigur, altminteri nu m-aș încumeta.
Ce profil va avea acesta? Despre ce intenționezi să scrii? Cît de des?
E greu de răspuns. Cu bune și rele, va avea în orice caz profilul meu. Și relevanța, mare sau restrînsă, pe care o va putea proba în timp. În orice caz, ceea ce mă interesează mai cu seamă, ceea ce m-a tentat de la bun început, e perspectiva de a relata o experiență. Puține meserii, în afara diplomației, oferă privilegiul unui contact atît de nemijlocit cu diversitatea: umană, mai întîi, dar și religioasă, culinară, meteorologică ș.c.l. În măsura în care este o artă, nu o simplă meserie, exercițiul diplomatic se confundă cu distilarea alchimică a acestei unice experiențe de fiecare clipă.
Blogul tău va fi unul al ambasadorului Marius Lazurca la Vatican, al diplomatului Marius Lazurca sau, citez acum, “va fi mai mult decit atit”?
Sigur că ceea ce fac în momentul de față va fi destul de vizibil. Nu o să instalez totuși un vizor către biroul ambasadorului României la Vatican, nici nu o să scriu o cronică a diplomației pontificale. Ca să răspund citatului tău, va fi “mai puțin decît atît”: o indiscreție cu privire la frumusețea, în parte ignorată, a unei meserii incomparabile. Blogul meu, www. longtelegram.shortlist.ro, va fi de altfel un gest de pietate față de figura Ambasadorului George F. Kennan, autorul celebrei The Long Telegram, text profetic despre politica externă americană în cursul Războiului Rece. Kennan a fost un om în toată puterea cuvîntului: cultivat, onest, adînc loial propriei țări, fidel propriei meserii pînă la măsura de a demisiona cînd a simțit că nu o mai poate practica integral. Longtelegram va relata, cum spuneam, o experiență și va fi în fond, cum spunea altcineva, un exercițiu de admirație.
c mic
El e Marius Lazurca. Blogul e musai de pus in blog-roll. Parerea mea! Si, desigur, de dat mai departe. Parerea mea!
Urmărește știrile Vox Publica și pe Google News




























