Câți aleși își pierd mandatul după intrarea în vigoare a Legii integrităţii. ANI a făcut bilanțul

Potrivit ANI, în urma verificărilor au fost identificate 55 de persoane pentru care există constatări definitive, iar perioada de trei ani aferentă interdicției nu s-a împlinit.

Cine sunt persoanele vizate de aplicarea noii legi

Cele 55 de persoane identificate de Agenția Națională de Integritate ocupă funcții din administrația locală și centrală sau alte poziții publice.

În această categorie se află 10 primari, dintre care un primar de municipiu, patru primari de orașe și cinci primari de comune. Lista continuă cu 17 consilieri locali și consilieri județeni.

Alte nouă persoane sunt viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale. ANI a mai identificat 13 funcționari publici, funcționari publici cu statut special și persoane care dețin funcții de conducere.

Ultima categorie este formată din șase persoane care ocupă alte funcții.

Ce prevede Legea 180/2026 pentru persoanele aflate sub interdicție

Noua reglementare introduce mecanisme prin care o constatare definitivă a unui incident de integritate trebuie să producă efecte asupra funcției sau mandatului deținut, nu doar să fie urmată de o sancțiune financiară.

ANI arată că, până în prezent, în cazurile de conflict de interese, sancțiunile pecuniare aplicate persoanelor evaluate au avut valori cuprinse între aproximativ 400 de lei și 8.000 de lei.

„Agenţia Naţională de Integritate demarează procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicţiilor. Intrarea în vigoare a Legii 180/2026 marchează un moment important în evoluţia Agenţiei Naţionale de Integritate şi a cadrului naţional de integritate. În contextul reformei legislative, a fost consolidat un mecanism care pune accent nu doar pe constatarea şi sancţionarea incidentelor de integritate, ci, mai ales, pe respectarea efectivă a interdicţiilor şi pe aplicarea concretă a consecinţelor care decurg din constatarea definitivă a unei incompatibilităţi, a unui conflict de interese sau a unei averi nejustificate. Noua abordare mută astfel accentul de la sancţiuni pecuniare cu o valoare modică şi cu un impact limitat către asigurarea efectivităţii normelor de integritate: o interdicţie stabilită potrivit legii trebuie respectată, iar consecinţele acesteia trebuie să se producă în mod real asupra mandatului, funcţiei sau demnităţii publice deţinute”, se precizează într-un comunicat al ANI citat de TVR Info.

Mandatele și funcțiile pot înceta de drept

Pentru persoanele în cazul cărora incompatibilitatea, conflictul de interese sau averea nejustificată au fost constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a Legii 180/2026 și pentru care perioada de interdicție de trei ani nu a expirat, legea stabilește un termen precis.

Potrivit normelor tranzitorii, „le încetează de drept funcţia, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

ANI explică efectul acestei prevederi și modul în care trebuie aplicată în practică.

„Ce înseamnă, în practică, ‘încetarea de drept’? În termeni simpli, persoana nu mai poate continua să exercite mandatul, funcţia sau demnitatea publică aflată sub incidenţa interdicţiei, iar autoritatea sau instituţia competentă trebuie să pună în aplicare prevederile legii. Noua reglementare urmăreşte astfel să asigure că interdicţiile care decurg din constatările definitive ale incidentelor de integritate produc efecte concrete şi sunt respectate efectiv în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice”, explică ANI.

Agenția precizează că, prin această modificare, consecința unei constatări definitive nu mai este privită exclusiv prin prisma unei sancțiuni pecuniare, ci și prin prisma obligației de a respecta perioada în care persoana nu poate exercita anumite funcții sau mandate.

ANI verifică dacă încetarea funcției are loc în realitate

Agenția Națională de Integritate anunță că va urmări modul în care autoritățile și instituțiile aplică prevederile privind încetarea mandatelor, funcțiilor și demnităților publice.

Verificările nu se vor limita însă la documentele și informațiile transmise oficial de instituții sau de persoanele aflate sub interdicție. ANI precizează că procesul de monitorizare nu va avea la bază exclusiv răspunsurile primite ori datele existente în bazele de date și în evidențele disponibile.

În cazul situațiilor monitorizate în care apar neconcordanțe, Agenția spune că va intensifica verificările de tip on-site/on-the-spot.

Unul dintre obiectivele acestor verificări este stabilirea faptului că încetarea mandatului, funcției sau demnității publice s-a produs efectiv în termenul stabilit de lege. ANI va urmări, de asemenea, respectarea interdicției, nu doar existența unei comunicări oficiale prin care o instituție anunță că a adoptat măsurile necesare.

„Aceste verificări urmăresc inclusiv identificarea situaţiilor în care informaţiile transmise Agenţiei sunt incomplete, neactualizate, contradictorii sau nu corespund situaţiei reale, astfel încât monitorizarea respectării interdicţiilor să se întemeieze pe situaţia concretă, actuală şi reală. Atunci când vor fi constatate neconcordanţe, Agenţia va utiliza instrumentele legale de verificare aflate la dispoziţia sa pentru stabilirea situaţiei concrete şi, după caz, aplicarea măsurilor prevăzute de lege”, mai spune ANI.

Amenzi de până la 50.000 de lei pentru încălcarea interdicției

Legea introduce și sancțiuni mai consistente pentru situațiile în care perioada de interdicție nu este respectată.

„Nerespectarea perioadei de interdicţie de până la 3 ani constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei”, se precizează în comunicat.

Sancțiuni sunt prevăzute și pentru persoanele care au obligația de a constata încetarea unei funcții publice, dar nu îndeplinesc această obligație în condițiile stabilite de lege. În cazul lor, fapta constituie contravenție și poate fi sancționată cu amendă între 5.000 și 10.000 de lei.

Efectele încălcării interdicției nu se limitează însă la amenzi.

„Consecinţele nu sunt însă numai financiare. Actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicţie sunt lovite de nulitate absolută. În termeni simpli, nerespectarea interdicţiei poate avea consecinţe nu doar pentru persoana care continuă să ocupe o funcţie sau un mandat, ci şi asupra actelor încheiate cu încălcarea acesteia”, punctează sursa citată.

ANI spune că noul mecanism schimbă aplicarea regulilor de integritate

Agenția Națională de Integritate susține că noul cadru legislativ urmărește să transforme interdicția stabilită definitiv într-o măsură care produce efecte concrete.

„În acest context, consolidarea mecanismului interdicţiilor reprezintă o schimbare importantă: consecinţele unui incident de integritate constatat definitiv nu se mai limitează la o sancţiune pecuniară cu efect redus, ci presupune respectarea efectivă a interdicţiei şi, în condiţiile prevăzute de lege, încetarea mandatului, funcţiei sau demnităţii publice deţinute. Agenţia demarează procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicţiilor faţă de persoanele pentru care au fost constatate definitiv situaţii de incompatibilitate, conflicte de interese sau averi nejustificate şi care continuă să ocupe funcţii ori demnităţi publice”, subliniază ANI.

Instituția consideră că mecanismele prevăzute de Legea 180/2026 completează cadrul existent în materia integrității și permit verificarea efectelor produse de o interdicție după rămânerea definitivă a unei constatări.

„O interdicţie definitivă trebuie să producă efecte în mod concret, nu doar să figureze într-o evidenţă. Noile prevederi completează cadrul legislativ în materia integrităţii cu mecanisme esenţiale care ar fi trebuit să existe încă de la înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate. După aproape două decenii de funcţionare a Agenţiei, interdicţiile dobândesc instrumentele necesare pentru a produce efecte concrete, nu doar consecinţe formale”, mai subliniază sursa citată.

Potrivit ANI, modificările reprezintă o schimbare „de substanţă” pentru cadrul național de integritate, întrucât o constatare definitivă privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau averea nejustificată trebuie să se reflecte asupra exercitării funcției, demnității publice sau mandatului.

„Integritatea nu poate fi redusă la o sancţiune pecuniară cu impact limitat. O interdicţie stabilită definitiv trebuie respectată şi trebuie să producă efecte reale. Acesta este standardul pe care noul cadru legislativ îl consolidează şi pe care Agenţia îl va urmări în aplicare”, afirmă ANI.