Competenţele dobândite de elevi în învăţământul liceal sunt insuficient corelate cu nevoile reale ale angajatorilor, în condiţiile în care politicile curriculare sunt elaborate şi actualizate fără o integrare sistematică a cerinţelor pieţei muncii, relevă un audit al Curţii de Conturi.
Învăţământul preuniversitar obligatoriu din România are responsabilitatea de a transmite prin educaţie competenţe-cheie, însă mulţi elevi părăsesc şcoala fără a stăpâni competenţele necesare integrării în societate.
România se situează printre ultimele ţări din UE la evaluările PISA, fapt ce semnalează probleme majore în calitatea educaţiei: absolvenţi cu un nivel deficitar al competenţelor, abandon şcolar mare şi analfabetism funcţional crescut. Calitatea scăzută a actului educaţional este menţionată printre vulnerabilităţile de ţară, în timp ce rolul esenţial al educaţiei pentru dezvoltarea durabilă şi securitatea naţională este, de asemenea, evidenţiat în documentele strategice ale României', se menţionează în documentul intitulat 'Audit al performanţei: Răspunsul educaţional la cerinţele pieţei muncii.
În acest context, Curtea de Conturi a realizat un audit al performanţei prin care a analizat modul în care competenţele profesionale oferite de sistemul educaţional din România în cadrul învăţământul preuniversitar (liceal) sunt corelate cu cerinţele pieţei muncii.
Conform sursei citate, au fost evaluate măsura în care sistemul de învăţământ preuniversitar colaborează cu piaţa muncii, dar şi relaţia dintre cifra de şcolarizare şi necesităţile angajatorilor.
Auditul a fost efectuat în perioada aprilie-noiembrie 2025, iar intervalul supus auditării a fost 2022-2024.
Curtea de Conturi a constatat că politicile curriculare din învăţământul liceal sunt elaborate şi actualizate fără o integrare sistematică a cerinţelor pieţei muncii, ceea ce conduce la o corelare limitată între competenţele dobândite de elevi şi nevoile reale ale angajatorilor.
'Deşi actualizarea curriculumului se realizează pe baza evoluţiei pieţei muncii, digitalizării, introducerii de competenţe-cheie noi, tendinţelor educaţionale internaţionale şi a datelor de monitorizare (evaluări naţionale, feedback-ul profesorilor şi al elevilor, PISA etc.), reprezentanţii pieţei muncii nu sunt consultaţi în procesul de elaborare a curriculumului. Învăţământul liceal tehnologic şi cel profesional par să aibă un avantaj, pentru că beneficiază de parteneriate reale cu mediul economic, stagii practice şi ajustarea programelor la cerinţele locale, însă filiera teoretică rămâne mai mult pe planul competenţelor transversale şi al adaptabilităţii, fără o legătură concretă cu piaţa muncii', se menţionează în document.
Referitor la mecanismele de colaborare instituţională între învăţământul liceal şi piaţa muncii, auditul remarcă absenţa unor structuri dedicate în cadrul ministerului, al inspectoratelor şcolare şi al liceelor pentru menţinerea unei legături constante între educaţie şi piaţa muncii, şi care să vizeze oportunităţile de stagii de practică, consiliere profesională şi adaptare a curriculumului pentru întreg învăţământul liceal.
Colaborările locale depind frecvent de iniţiativa individuală a conducerii liceelor şi se concentrează în principal asupra învăţământului liceal tehnologic şi profesional, generând inegalităţi între judeţe, notează sursa citată.
Auditorii au constatat că monitorizarea traseului absolvenţilor de liceu se realizează fragmentar, prin mecanisme diferite la nivel central şi local, fără o bază de date unitară şi interconectată.
'Lipsa unui cadru metodologic şi a unor proceduri standardizate la nivel naţional privind monitorizarea traseului educaţional şi profesional al absolvenţilor, coroborată cu lipsa unei structuri cu personal responsabil de colectarea şi interpretarea datelor, determină raportări parţiale între instituţiile implicate privind trasabilitatea', susţin reprezentanţii Curţii de Conturi.
Totodată, criteriul relevanţei din cadrul metodologiei privind stabilirea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul liceal teoretic nu este respectat.
Potrivit raportului de audit, în cazul învăţământului liceal tehnologic şi al celui profesional, cerinţele pieţei muncii sunt avute în vedere în procesul de fundamentare a cifrei de şcolarizare, în timp ce pentru învăţământului liceal teoretic acest principiu nu se aplică.
'Fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru liceele teoretice se bazează preponderent pe date retrospective privind ocuparea locurilor în anii anteriori şi pe opţiunile elevilor, fără a integra în mod sistematic o analiză prospectivă a nevoilor pieţei muncii sau o viziune de viitor privind inserţia profesională a absolvenţilor', mai arată raportul.
Auditul subliniază că dezvoltarea parteneriatului dintre sistemul educaţional şi mediul economic poate contribui la adaptarea competenţelor dobândite de elevi la exigenţele mediului ocupaţional.
Astfel, printre recomandările formulate în cadrul misiunii se menţionează: iniţierea şi implementarea unui proces sistematic de analiză a modului de formare a competenţelor în raport cu cerinţele reale ale pieţei muncii, în vederea actualizării periodice a politicilor publice educaţionale pentru întreg învăţământul liceal.
O altă recomandare vizează organizarea şi dezvoltarea de activităţi menite să asigure o relaţie constantă şi sistematică între învăţământul liceal şi piaţa muncii.
Pe lista de recomandări se mai află: stabilirea unui cadru unitar de colectare, raportare şi actualizare a datelor privind trasabilitatea educaţională a absolvenţilor de liceu şi respectarea criteriului relevanţei din cadrul metodologiei privind stabilirea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul liceal.
Raportul de audit al performanţei privind corelarea competenţelor profesionale oferite de învăţământul secundar superior liceal cu cerinţele pieţei muncii poate fi consultat pe pagina noastră de internet www.curteadeconturi.ro Audit al performanţei: Răspunsul educaţional la cerinţele pieţei muncii.
