În numele lui Bram Stoker, ce e cu toți vampiroii ăștia rătăciți pe ecrane? Leapșa sângeroasă

Sunt genul de fată care preferă oricând un film prost cu roboți, desensibilizare postapocaliptică în masă, invazie cu marțieni, un matrix cinstit sau orice alt sfârșit al lumii lipsit de credibilitate, în fața unei povești romanțioase cu oameni (căci asta tot spune până la exasperare inflația la care asistăm neputincioși, că și ei sunt oameni) care sug sângele conlocuitorilor.
Pornind, deci, cu aceste prejudecăți sub semnătură, să purcedem la analizat vampiriada pop culturală, de aiurea și de pretutindeni.
Pentru că nu avem de a face doar cu o invazie a filmelor și a serialelor cu vampiri, ci și cu o invazie a comentariilor media care vorbesc despre invazia filmelor și a serialelor cu vampiri (cum e și exemplul textului de față). Despre un fenomen care a scăpat de sub control. Pe internet, în familie, în cercul de prieteni. Avem bijuterii de vampir, haine de vampiri, coafuri și machiaj care să se potrivească în consecință, cărți de seducție vampiriană. Tematica se umflă din ea însăși și, cel mai rău, se propagă nestigherită, amenințându-ne cu stăpânirea și anii viitori.

Întrebarea care frământă pe toată lumea este următoarea: în numele lui Bram Stoker, ce e cu toți vampiroii ăștia rătăciți pe ecrane? Cum să îi ajutăm să se întoarcă mai repede în coșciugul lor? Cine și de ce îi ține aici prizonieri, pentru a ne da fiori de plictiseală?
Bineînțeles, primul răspuns pe limba orișicui, dar mai ales a CEO-ilor marilor studiouri din Cetatea Filmului este acesta: banii. Milioanele se strâng valuri, așa cum făceau cu treizeci de ani în urmă, când Anne Rice i-a scos la lumina popcultului.
Al doilea, din care rezultă și prima explicație, este audiența. Milioanele de telespectatori, afilierea la un crez comun, cucerirea noilor generații, transformarea lor în consumatori obedienți.
Întrebarea rămâne însă la locul ei: De unde irezistibila seducție a sângeroșilor? Ce-i mână pe aceștia în lupta cu box-office-ul și ratingul? Cu ce mesaj au venit ei din întuneric și sunt hotărâți să îl repete până ne vor amorți urechile?

Pe aripa acestei interogații, jurnaliștii străini au intervievat toată suflarea cuvântătoare: de la mama lor, Anne Rice, la cel care le dorește dispariția pentru încă 25 de ani de acum înainte, mastergeek-ul Neil Gaiman (după cum frumos îl caracterizează cei de la Esquire pe scriitor), de la antropologi și psihologi la entertaineri și social media marketeri, evangeliști, istorici și oameni de știință.
La urma urmei, vampirii ne bântuie cultural de câteva sute de ani și mai bine. De ce tocmai acum această explozie?
Dar mai întâi, să facem o istorie pe sărite.

Avem în 1816 „Vampirul” scris de John Polidori, îmbibat cultural și simbolic prin fascinația manifestată asupra autorului de însuși întunectul lord Byron. Culegem aici stereotipia personajelor romantice: băiat singuratic, întunecat și seducător.
Dacă în “Nosferatu” (1922) creatura este hidoasă - după cum se vede mai jos,

Dracula (1931) pune bazele tipologiei periculoase, dar tocmai de aceea sexy – senzualitate de aur de la Hollywood. Afișul peliculei promitea, de altfel, “cea mai stranie pasiune pe care a cunoscut-o lumea întreagă”.

În 1976, an de răscruce pentru destinul vampirilor moderni, apare cartea “Interviu cu un vampir”. Anne Rice se destăinuie: cartea este despre „monstrul ascuns în fiecare dintre noi, despre cruzimea și singurătatea din noi. Despre ce am fi în stare să facem ca să obținem ceea ce vrem”. În 1994, filmul cu același nume le pune colți și peruci lui Tom Cruise și Brad Pitt. Decadenți, rafinați, singuri și neliniștiți, cei doi păstrează aura romantică a vampirului.

Sfârșitul anilor ’90, începutul anilor 2000, și Buffy, spaima vampirilor. De abia acum pop-ul își pune amprenta lui kitschioasă cu adevărat, iar vampirii sunt reduși la ăia răi, infiltrați printre oamenii buni. La graniță se interpune însă personajul jumătate om, jumătate vampir care continuă pe filiera bărbatul sexy și inaccesibil.

Din aceeași perioadă și pe aceeași idee, Blade, tot jumătate om (bun), jumătate vampir (rău, dar sexy, abilități sporite, singuraticul inaccesibil).

Și, ajungând în zilele noastre, vampiriada pop culturală nu se încheie la Twilight și True Blood, așa cum ne-am dori. Vampire Diaries bântuie pe CW (canalul american cunoscut pentru serialele sale pentru adolescenți, Gossip Girl și spin off-ul 90210), s-a lansat Cirque du Freak: The Vampire's Assistant (în România e programat pentru anul viitor), mania l-a contagiat și pe Willem Dafoe în Daybreakers (un film despre un virus care tranformă pe toată lumea în vampiri, la anul în cinematografe).

Un urmaș de-al lui Bram Stoker scrie la un roman pe aceeași temă, Stephen King colaborează la un proiect de BD-uri tot cu vampiri, iar Stephenie Meyer lucrează cu sârg la a patra carte, Breaking Dawn. Avem ceva provizii pentru următorii zece ani.
Și, spre deosebire de cei dinaintea lor, vampirii de azi sunt obișnuiți. Nu sunt gotici, înfricoșători, nici măcar ciudați. Nebunia Twilight & Co marșează pe ideea și ei sunt la fel ca noi chiar dacă sunt nemuritori și se hrănesc cu sânge. Doar Eduard (noul sex simbol masculin) amintește de Byron și de James Dean în același timp. Și, tot din cauza lui, unii vorbesc de întoarcerea adolescenților la mitul conservator al zburătorului și al dragostei imposibile.

Nu e doar obsesia pentru Robert Pattinson, se întâmplă ceva cu toată sângerarea asta!, insistă Kiri Blakeley, de la Forbes, într-un articol intitulat Vampire Mania.
“Nu am nici cea mai vagă idee ce”, spune însă, flegmatic, Anne Rice. Probabil că aceste creaturi nu sunt epuizate încă în cultura pop, adaugă scriitoarea, ale cărui străduințe în epuizarea subiectului au fost, oricum, remarcabile.
“În timpuri negre, ne întoarcem la personaje întunecate”, vine cu o explicație Jordan Galland, regizorul viitorului Rosencrantz and Guildenstern Are Undead.
“Fac apel la cele mai primitive frici. Nu sunt nici oameni, nici animale, nici vii, nici morți. Într-un fel, sunt niște ființe superioare”, adaugă Carrol Fry, profesor la Universitatea din Missouri, citată într-un articol de pe MSNBC.
“Vampirii sunt metafore comode care pot juca rolul multor lucruri”, crede și Anne Stiles, de la Washington State University.
Stephen Marche are o explicație deosebită în articolul Ce se întâmplă de fapt cu toți vampirii ăștia? din Esquire: “Uitați tot ce ați citit până acum despre vampiri. Trendul sângeros, care va atinge ferocitatea maximă în noiembrie, o dată cu lansarea “New Moon”, nu vorbește despre outsideri, imigranți, SIDA, așa cum au tot încercat să ne convingă criticii și blogurile în ultimele luni. Există o explicație evidentă, mult mai simpla: vampirii au invadat cultura pop pentru că femeile vor să facă sex cu bărbați gay”.
Încă din 1819, povestește Stephen Marche, vampirii au hărțuit peisajul cultural în momente de crize carnale. “Vampirul” lui John Polidori, era bazat pe fascinația pentru lordul Byron, simbolic pentru eliberarea sexuală. Dracula lui Bram Stoker a apărut, de asemenea, în mijlocul a ceea ce istoricii numesc Marea Orgie, iar recent, boomul filmelor cu vampiri a coincis cu apariția SIDA. Ficțiunea cu vampiri este pentru femei ca filmele porno cu lesbiene pentru bărbați, conchide jurnalistul Esquire.
Sau poate, pur și simplu nu se întâmplă nimic deosebit, așa cum declară nonșalant Ashley dos Santos, social media marketer: “Pur și simplu este iar vremea lor”.
Există și o speranță: când va apărea primul film care va face mișto de gen, înseamnă că finalul acestui gen este aproape, crede Santos. Dar nu suntem feriți cu totul de pericol: prin târg se zvonește că zombii vor fi noii vampiri. Ca să fim pregătiți, vă propun o recapitulare cu ajutorul unei galerii foto din Time.
Până la urmă, cât mai poate îndura și cultura asta pop?, invocă zeitățile Hollywoodului cronicarul de la San Francisco Chronicle. Problema, spune el, nu stă în vampiri care, așa cum ne-a învățat istoria, pleacă la un moment dat de pe ecrane, ci de lipsa de imaginație a culturii pop, care se tot întoarce la ei.
Și, pentru cine a ajuns cu lectura până aici, urmează leapșa promisă în titlu: Care credeți că este misiunea acestei invazii vampiroide? Ce vrea ea să ne spună sau să ne învețe, înainte de a dispărea?
2. Care este cel mai tare (pentru fete, seducător, pentru băieți - aspirațional) vampir al tuturor timpurilor?
Întrebările sunt adresate tuturor celor care trec pe aici și vecinilor mei de bloc Simona, Costin, Costi, Alin, Teo și Piticu.