Actualitate· 3 min citire

Nobelimea română

Vox Publica
Scris de Vox Publica Publicat: 9 oct. 2009, 13:00

Un mit românesc autodidact ne spune că premiul Nobel ne-a tot dat târcoale. Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, poate și alții, ar fi fost vizați de comitetul suedez, dar ba Securitatea, ba nepăsarea, ba lipsa de susținere, ba uneltirile colegilor s-au pus de-a curmezișul. Așa o fi. Bilanțul oficial arată însă că prima oară când s-a vorbit de România la Stockholm a fost ieri. Până acum, România e implicată în literatura premiului Nobel doar prin geografie. România este locul de unde provine Herta Muller și locul despre care Herta Muller a scris. Sa tot spunem

Un mit românesc autodidact ne spune că premiul Nobel ne-a tot dat târcoale. Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, poate și alții, ar fi fost vizați de comitetul suedez, dar ba Securitatea, ba nepăsarea, ba lipsa de susținere, ba uneltirile colegilor s-au pus de-a curmezișul. Așa o fi. Bilanțul oficial arată însă că prima oară când s-a vorbit de România la Stockholm a fost ieri.
Până acum, România e implicată în literatura premiului Nobel doar prin geografie. România este locul de unde provine Herta Muller și locul despre care Herta Muller a scris. Sa tot spunem că laureata e româncă nu e fundamental fals, dar începe să fie jenant. Scriitoarea Herta Muller e nemțoaică și a scris cărțile pentru care a luat premiul în Germania, în limba germană. Firește că pe undeva, prin crăpăturile operei ei se vede și Banatul, firește că un aport cinic la impactul cărților ei l-a avut Securitatea română. Dar mi-e teamă că aici se cam termină meritele noastre. Efortul românesc de a o împinge spre Nobel se limitează la greața pe care i-a produs-o regimul nostru comunist. În rest, e meritul ei.
Nu sunt un fan al Hertei Muller, dar sunt acum un admirator el reușitei ei. E emoționant să vezi cum din atâta nefericire s-a născut un asemenea triumf. Și chiar dacă se va tot vorbi de politizarea acestui premiu, chiar dacă se va vorbi de aniversarea Căderii Zidului, Nobelul rămâne, cel puțin prin istoria sa, un omagiu greu adus spiritului.
După modesta mea părere, o părere de cititor, există mai mulți scriitori români care s-ar fi calificat la Nobel la fel de bine ca Herta Muller. Când spun "calificat" mă refer la nivelul artistic, la standardul strict literar al operei lor și mă gândesc la cel puțin doi autori români: la Ștefan Agopian și la Mircea Cărtărescu.
Ei bine, Agopian (62 de ani) o să moară fără să primească Nobelul iar Cărtărescu (53, e încă tânăr)o să îmbătrânească mult până să aibă ocazia să spere. Prin geopolitizarea Nobelului, României i s-a dat acum o zecime de premiu. Sintagma "romanian-born" la câteva cuvinte apropiere de "Nobel Prize" a liniștit conștiințele suedeze. Ni s-a dat. Premiul Nobel a trecut prin Romania. De acum încolo să ne punem pe așteptat, criteriul geografiei are de felicitat alte țări.
Așa că Nobelul Hertei Muller ne îndepărtează, poate, cu decenii, de șansa unui Nobel sută la sută românesc, un Nobel cu origini sănătoase, primit și meritat pentru producția de literatură internă.
În mod ironic, regimul comunist, cel care a prigonit literatura română patruzecișicinci de ani, se face responsabil de toate. Și de succesul Hertei Muller și de lunga așteptare a Nobelului românesc. Pentru că, după ce a distrus burghezia și moșierii, împiedică acum, prin efectele lui internaționaliste, nașterea nobelimii române.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Vox Publica și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate