OPINIOMETRU: Top Gear despre România. Meciul de la Cluj întors pe toate fețele

S-a dat la BBC episodul Top Gear despre Romania și un blogăr e trist că s-a zis acolo că sînt mulți țigani. Ovidiu Nahoi analizează o realitatea stranie: de ce lipsește România din aniversările de 20 de ani de la căderea comunismului din Europa. Cristoiu și CTP, despre bătălia Băsescu-Antonescu.
Ovidiu Nahoi scrie un comentariu excelent despre absența României din orice invocare europeană a celor 20 de ani aniversați de la căderea Zidului.

Rândurile de mai jos aparțin unei tinere românce. Corina Murafa a fost, lunea trecută, la Berlin, la sărbătorirea celor 20 de ani de la căderea Zidului. Voi reda doar un fragment, în care descrie ceea ce a văzut:
„Sunt steagurile tuturor țărilor din Europa Centrală și de Est care, alături de Germania, au scăpat de comunism. Ale tu-tu-ror! (…) Care e singurul steag care lipșeste? Al României... În timpul celebrărilor au susținut discursuri cei mai importanți șefi de stat ai momentului, precum și figuri istorice care au făcut posibilă căderea cortinei, precum Lech Walesa sau Gorbaciov. Ca și cum s-ar fi vorbit între ei, fiecare vorbitor lăuda câte o țară - unii Polonia, alții Cehia, alții Ungaria, alții Bulgaria. Numele României nu a fost rostit de nimeni.“

Am verificat încă o dată relatările marilor publicații internaționale după festivitățile berlineze. Într-adevăr, niciun cuvânt despre tributul de sânge al României. Nimeni chemat să vorbească din partea românilor. De ce se întâmplă asta? O explicație ar putea fi aceea că, după 20 de ani, continuăm să fim complexați, la noi acasă, de propriul nostru trecut. Căutăm febrili “dovezile” Marii Conspirații, ca și cum cei buni și drepți ar fi putut fi puși în fruntea țării de o mână nevăzută, în locul celor cinici, dar care știau cu ce se mănâncă puterea. Uităm însă de revoluția oamenilor. (mai mult)

Alex Mihăileanu e foarte trist - din motive absolut stupide, dacă mă întrebați (nota mea, Rogozanu) - după ce a văzut Top Gear și a văzut ce a zis Clarkson de România.

Altfel, rămînem, ca de fiecare dată, să ne mulțumim cu același puțin: “This is the best road in the world“, conchide Clarkson, care ridică Transfăgărășanul, o șosea veche de 40 de ani, la rang de capodoperă. “I love Romania. Can I move to Romania? Forever?“. Din păcate, pentru Clarkson, România înseamnă Transfăgărășanul. Pentru milioanele de telespectatori ai BBC2, România rămîne doar o țară cu priveliști care-ți taie respirația și cu o șosea de munte beton. Dar, din păcate, o țară de țigani. (mai mult)

Ion Cristoiu crede că Antonescu și Băsescu s-au ajutat reciproc în dauna lui Geoană:

Crin Antonescu a reușit astfel să se poziționeze drept contracandidat serios al lui Traian Băsescu. Mașinăria PSD, manipulările instituțiilor de sondare îl înfățișau până acum pe Mircea Geoană drept contracandidat principal al lui Traian Băsescu. Prin gafa de a refuza să participe la confruntare, după ce tot el ceruse în gura mare o dezbatere cu Traian Băsescu, Mircea Geoană a pierdut. Lui Crin Antonescu întâlnirea  de la Cluj i-a dat posibilitatea să se prezinte multor telespectatori în forma sa cea mai bună. Ba chiar, judecând după prestațiile sale la emisiunile dedicate scrutinului, într-o formă care-l prinde de minune. În același timp, agresivitatea cu care a fost tratat de Traian Băsescu l-a scos pe Crin Antonescu din ipostaza candidatului fără nici o șansă la intrarea în turul al doilea.
Dacă Mircea Geoană și Crin Antonescu se bat pentru a trece de turul întâi, Traian Băsescu se bate deja pentru a câștiga în turul al doilea. Confruntarea de la Cluj trebuie văzută astfel dintr-un unghi diferit în cazul lui Traian Băsescu. (mai mult)

Și Cristian Tudor Popescu își face observațiile sale asupra întîlnirii de la Cluj, unele spuse deja la televizor:

l Dl. Antonescu s-a supărat pe mine când i-am spus că face demagogie. Cu câteva zile în urmă, d-sa declara apocaliptic că l-ar vota nu numai pe M. Geoană, dar chiar și pe C.V. Tudor sau G. Becali, dacă ar fi în turul doi cu Băsescu. Acum, l-a numit pe dl. Băsescu "un om viu, cu curaj, cu personalitate", în vreme ce M. Geoană "nu e, nu e deloc". A primit în schimb "o bilă albă" de la dl. Băsescu. Unde mai e Apocalipsa?
l Nu comentez aluzia d-lui Băsescu la tragedia din familia Antonescu, retractată jalnic când a realizat dimensiunile a ceea ce făcuse, m-aș simți murdărit eu însumi vorbind despre așa ceva.
l În schimb nu pot să nu observ disperarea d-lui președinte de a umple cu ceva golul de realizări al mandatului d-sale: să ajungă o persoană trimisă de Securitate la Anvers, o persoană care deținea 60.000$ în decembrie '89, să se identifice cu timișorenii care luptau singuri în decembrie '89 în bezna sângeroasă a dictaturii ceaușiste înseamnă că disperarea a șters orice urmă de bun-simț.
Altfel, show-ul a fost vioi, nu regret prea mult că m-a împiedicat să văd semifinala Djokovici-Nadal de la Paris. (mai mult)