Sistemul Energetic Național, sub presiune. Debitul Dunării a ajuns la valori record

Sistemul Energetic Național se confruntă cu o presiune tot mai mare în contextul scăderii accentuate a debitului Dunării. Nivelul foarte redus al fluviului afectează producția de energie și menține oprite cele două reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.

Situația hidrologică este una excepțională. Debitul Dunării la intrarea în România a coborât la valori extrem de reduse, iar prognozele indică o nouă scădere în următoarele zile. Potrivit datelor hidrologice, debitul la Baziaș ar putea ajunge la aproximativ 1.250 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală pentru luna octombrie este de circa 3.900 de metri cubi pe secundă.

Debitul scăzut al Dunării afectează producția de energie

Scăderea nivelului Dunării are efect direct asupra funcționării Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Cele două unități nucleare au fost oprite controlat după reducerea nivelului apei în zona sistemelor de răcire.

Indisponibilitatea reactoarelor elimină din sistem o capacitate importantă de producție, de ordinul a 1.200-1.300 MW. Energia care nu mai este produsă de Cernavodă trebuie compensată prin alte surse, inclusiv centrale pe gaze și cărbune, producție regenerabilă și importuri.

În același timp, hidraulicitatea redusă afectează și producția hidroenergetică din România, ceea ce limitează și mai mult capacitatea sistemului de a compensa deficitul de producție.

Reactoarele de la Cernavodă nu pot fi repornite deocamdată

Evoluția debitului Dunării reprezintă unul dintre principalii factori care condiționează reluarea producției nucleare de la Cernavodă.

Prognozele hidrologice nu oferă, în acest moment, o perspectivă sigură privind repornirea cel puțin a uneia dintre unitățile centralei în luna octombrie. Guvernul a prelungit, de altfel, măsurile de siguranță pentru piața de energie electrică, în contextul persistenței debitelor foarte scăzute ale Dunării.

Autoritățile analizează în continuare soluții tehnice pentru menținerea nivelului necesar în zona prizei de apă a centralei și pentru crearea condițiilor necesare reluării funcționării reactoarelor.

România se bazează pe alte surse de energie

În lipsa producției nucleare de la Cernavodă, sistemul energetic românesc trebuie să utilizeze mai intens celelalte capacități disponibile.

Centralele pe gaze naturale funcționează la capacitate ridicată, iar autoritățile au anunțat și repornirea unor grupuri energetice pe cărbune. În paralel, România poate apela la importuri de energie pentru echilibrarea sistemului.

Presiunea este mai mare în perioadele în care consumul crește, în special în intervalele de vârf. În acest context, Transelectrica are la dispoziție măsuri suplimentare pentru menținerea echilibrului dintre producție și consum.

Printre acestea se numără pornirea unor grupuri aflate în rezervă, reducerea sau anularea capacității de export și, în situații extreme, limitarea consumului unor operatori economici.

Dunărea, la valori extrem de scăzute

Problemele energetice se suprapun peste o situație hidrologică dificilă. Debitul Dunării este mult sub media obișnuită pentru această perioadă a anului, iar prognozele indică menținerea valorilor scăzute.

Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în țară era estimat la 1.350 m³/s la începutul lunii octombrie și urma să scadă treptat până la aproximativ 1.250 m³/s.

Nivelurile foarte scăzute ale fluviului afectează nu doar sectorul energetic, ci și navigația și activitățile economice dependente de transportul pe Dunăre.

Cât de mare este presiunea asupra Sistemului Energetic Național

Oprirea simultană a celor două reactoare de la Cernavodă, combinată cu producția hidroenergetică redusă, reprezintă o provocare importantă pentru Sistemul Energetic Național.

România trebuie să compenseze lipsa unei cantități importante de energie prin utilizarea mai intensă a capacităților disponibile și prin importuri, în timp ce autoritățile monitorizează permanent evoluția consumului și a producției.

În prezent, obiectivul principal este menținerea stabilității sistemului și evitarea unor dezechilibre care ar putea pune în pericol alimentarea cu energie electrică.

Când vor fi repornite reactoarele de la Cernavodă?

Nu există deocamdată o dată certă pentru repornirea celor două reactoare. Reluarea producției depinde în principal de evoluția debitului Dunării și de îndeplinirea tuturor condițiilor tehnice necesare pentru funcționarea în siguranță a centralei.

Prognozele actuale nu sunt favorabile unei reveniri rapide, iar autoritățile continuă să caute soluții pentru gestionarea efectelor secetei și ale debitului extrem de redus al Dunării.

Evoluția hidrologică din următoarele zile va fi, astfel, esențială atât pentru producția de energie nucleară, cât și pentru echilibrul Sistemului Energetic Național.