Un prim-ministru de record. România înregistrează ”cea mai rapidă creștere economică din istorie”

Premierul Florin Cîțu afirmă că România are "cea mai rapidă revenire economică din istorie", ca răspuns la cea mai mare criză din ultima sută de ani, în primul trimestru al anului țara noastră înregistrând o creștere economică de 2,8%.

”Am promis, am făcut. Economia României a crescut cu 2.8% în primul trimestru din 2021.

Felicitări, români!

România are cea mai rapidă revenire economică din istorie, ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani. Am luat cele mai bune măsuri și economia a răspuns pozitiv.

Acum pregătim toate măsurile ca economia României post-pandemie să fie mai puternică, mai competitivă, mai rezilientă. În următorii ani, eu mă aștept la o creștere economică care să spulbere toate estimările făcute până acum și de care să beneficieze TOȚI românii", este mesajul transmis de Florin Cîțu, imediat după publicarea ciferlor INS.

PIB-ul României a crescut în primul trimestru din 2021 cu 2,8% față de trimestrul anterior, dar a scăzut față de primul trimestru din 2020 cu 0,2 %, potrivit datelor INS privind evoluția economiei pe primele trei luni din an.

Economiștii se așteptau la o creștere de cel mult 1% față de trimestrul anterior și la o contracție mai mare față de primul trimestru din 2020.”, a scris Florin Cîțu pe Facebook.

Cum a dat Florin Cîțu lovitura la Bruxelles

Florin Cîțu a convins-o pe Ursula von der Leyen să parieze pe România

Vizita-fulger a premierului României la Bruxelles și discuțiile ”la foc automat” avute cu cele mai importante figuri ale noii Comisii Europene au dus în cele din urmă la un rezultat neașteptat de bun legat de viitoarele finanțări UE pe perioada 2021-2027.

Astfel, 27% din banii din PNRR vor merge pentru construirea de autostrăzi. Totodată, miliarde de euro vor fi alocate și pentru Sănătate, Educație și Energie, potrivit unor surse Digi24. Printre condițiile puse de Comisia Europeană este cea ca PNRR să fie prezentat în Parlament.

Premierul a încercat să îi convingă de necesitatea ca România să primească toți banii din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Principalele proiecte cu probleme erau cele care vizau infrastructura, programele de irigații, dar și infrastructura de gaze.

În urma discuțiilor, pentru infrastructură, respectiv pentru autostrăzi și rețeaua de căi ferate, s-au obținut 27% din banii pentru PNRR, adică proiectul cu care a mers inițial România.

Pentru educație, sănătate, energie, s-au obținut banii pe care îi dorea țara noastră. Astfel, două miliarde de euro vor viza programe de sănătate și patru miliarde de educație.

Comisia Europeană a pus, în schimb, câteva condiții. Astfel, pentru proiectele care urmează să fie trimise în această lună, ministerele trebuie să elaboreze proiectele în detaliu, iar autoritățile locale trebuie să vină cu proiecte clare și exacte pentru a obține banii.

”Pentru prima oară România prezintă un plan credibil, care poate să fie aplicat”

El a precizat că, la finalul ședinței de Guvern, au fost purtate discuții despre vizita la Bruxelles referitoare la PNRR și obiectivele pentru miniștri în următoarele câteva săptămâni, astfel încât să rezulte „cel mai bun” plan, care să fie prezentat Comisiei Europene pentru aprobare.

„Despre ce s-a discutat la Bruxelles? În primul rând, am fost acolo ca să ne asigurăm că suntem pe drumul cel bun cu PNRR, vreau să fie un program care să fie aprobat din momentul în care este depus. Am prezentat Comisiei Europene obiectivele noastre în ceea ce privește reforma, obiectivele noastre în ceea ce privește economia și modul în care PNRR va susține în următoarea perioadă creșterea economică și reformele”, a explicat Cîțu după ședința Executivului.

Prim-ministrul a spus că a asigurat-o pe șefa Comisiei Europene că actualul Guvern de la București va face reforme.

„De aceea, avem nevoie și de un PNRR care să susțină partea de reforme. Câteva dintre obiective, unele dintre ele mai ușor de atins, creștere economică peste media UE, reducem deficitele bugetare și aici am avut discuții și cu domnul vicepreședinte Dombrovskis, pe care l-am asigurat că rămânem pe traiectoria din strategia fiscal-bugetară; reducerea deficitului, am primit susținere din partea domnului vicepreședinte și vom vedea când va fi publicată analiza pe deficit excesiv. În același timp, important este ca această componentă PNRR să fi inclusă în strategia noastră și să nu afecteze deficitul bugetar„, a afirmat Cîțu.

Șeful Executivului a mai spus că o altă componentă importantă a PNRR este partea de împrumuturi, pe care România și-o va asuma.

„Alt element important pe care l-am discutat – are o componentă de împrumuturi acest PNRR, o componentă importantă de împrumuturi, componentă pe care foarte multe țări nu și-au asumat-o în întregime, și-au asumat doar părți din ea. Și rolul meu a fost acela de a convinge partenerii europeni că avem capacitatea să folosim toți banii, toți cei 29,2 miliarde (…) și că putem să folosim acești bani fără să punem în pericol sustenabilitatea sau stabilitatea fiscală a României. Deci, rămânem pe aceeași traiectorie fiscală, cu acest prag de 29,2 miliarde. Răspunsul este clar, ferm: România va depune un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro la Bruxelles „, a completat Florin Cîțu.

El a menționat și câteva dintre reformele asumate de Guvern.

„Câteva dintre reformele la care ne-am angajat prin programul de guvernare, prin strategia fiscal-bugetară, prin programul de convergență și prin PNRR: una o știți foarte bine – reforma pensiilor, care va fi adoptată în perioada următoare și care are rolul de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii în România. Este reforma fiscală despre care am tot vorbit, care să asigure creșterea veniturilor bugetare, și să facem o optimizare a cheltuielilor bugetului în anii următori. Aici am spus din nou obiectivul meu clar de a nu introduce și a nu crește taxe. (…) Obiectivul este acela de a avea o legătură directă între performanță și venit și să eliminăm partea subiectivă, reforma administrației publice (…), dezvoltarea sau implementarea Băncii Naționale de Dezvoltare și, bineînțeles, reforme în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon, trecerea la energie verde și așa mai departe. Toate acestea au fost prezentate și au fost primite bine, pentru că pentru prima oară România prezintă un plan credibil, un plan care poate să fie aplicat”, a declarat Cîțu.

Premierul a subliniat că principala provocare pentru miniștri în următoarele două săptămâni este aceea de a veni cu proiecte tehnice detaliate, care să fie „avizate pozitiv” de Comisia Europeană.

„În acest moment discuțiile au fost pe reforme, suma mare, 29,2 miliarde, și cum împărțim împrumuturile în perioada 2022-2026 și pe prioritățile pe care le avem în România – infrastructură, gaze, spitale și așa mai departe. După aceea, miniștrii, în următoarele 2 săptămâni, trebuie să vină cu susținerea tehnică a proiectelor”, a mai declarat Cîțu.