FOTO: Fortificații din fosta graniță de est a Imperiului Roman, din județul Olt, ar putea intra în patrimoniul UNESCO

Fosta graniță de est a Imperiului Roman - Limes - care se afla și pe teritoriul Oltului, ar putea intra în patrimoniul cultural UNESCO, o comisie fiind constituită la nivelul Ministerului Culturii pentru realizarea documentației necesare. În județ au fost identificate patru foste așezări și fortificații romane, în Piatra Olt, Dobrosloveni, Gostavățu și Tia Mare.

Teritoriul județului Olt era străbătut de la nord la sud de limesul Alutan ce reprezenta granita de est a Imperiului Roman și care avea ca reper linia cursului râului Olt. De-a lungul acestui hotar, pe partea dreaptă, au fost construite o serie de așezări și fortificații romane, majoritatea dintre acestea fiind identificate și protejate din punct de vedere al patrimoniului cultural național.

Directorul Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Olt, Cătălin Andronăchescu, a declarat că la nivelul Ministerului Culturii este constituită Comisia Națională „Limes”. Scopul acestei comisii este coordonarea și controlul proiectelor de cercetare, necesare realizării documentației pentru clasarea ca monument istoric și pentru monitorizarea strategiei de management a Limesului în vederea înscrierii pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial - UNESCO a obiectivelor de patrimoniu cultural imobil ce au alcătuit frontiera Imperiului Roman, pe teritoriul României.

Printre obiective se numără castrul roman și așezarea de la Acidava (Enoșești, Piatra Olt), așezarea romană - fosta capitală a Daciei Malvensis de la Romula (Reșca, comuna Dobrosloveni), castrul roman de la Slăveni (comuna Gostavățu) și așezarea romană fortificată de la Tia Mare.

„Responsabilitățile pe sectoarele de limes, sunt desemnate astfel: Muzeul Național de Istorie a Transilvanici Cluj Napoca - sector Vest, Nord-Vest și Nord; Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni Sfântu Gheorghe - sector Est, corespunzător Carpatilor Răsăriteni: Muzeul National de Istorie a României - sector Sud-Est și Sud, corespunzător Carpaților Meridionali și sudului României. Teritoriul județului Olt este străbătut de la nord la sud de limesul Alutan ce reprezenta granita de est a Imperiului Roman și care avea ca reper linia cursului râului Olt, de-a lungul căruia pe partea dreaptă, au fost construite o serie de așezări și fortificații romane, majoritatea dintre acestea fiind identificate și protejate din punct de vedere al patrimoniului cultural național. Între aceste obiective se numără castrul roman și așezarea de la Acidava (Enoșești, Piatra Olt), așezarea romană - fosta capitală a Daciei Malvensis de la Romula (Reșca, comuna Dobrosloveni), castrul roman de la Slăveni (comuna Gostavățu) și așezarea romana fortificată de la Tia Mare”, a explicat Andronăchescu.

El a adăugat că includera unor situri arheologice pe lista indicativă națională reprezintă avantaje, dar și responsabilități, între care și obligația autorităților locale de a asigura paza în vederea menținerii intacte a stării de conservare a monumentelor reprezentând situri arheologice.

„Legislația națională prevede includerea și înregistrarea în Planurile Urbanistice Generale a siturilor arheologice și a zonelor de protecție, cu scopul asigurării unui regim de protejare eficient și din punct de vedere al legislației privind amenajarea teritoriului și urbanismul”, a mai arătat Cătălin Andronăchescu.

Laurențiu Comănescu, inspector superior în cadrul DJC Olt, a arătat că, în prezent, există realizate PUG uri pentru localităție Piatra-Olt, Dobrosloveni și Tia Mare, care au incluse și perimetrul siturilor arheologice cuprinse în lista limesului Alutan, care străbate și teritoriul județului Olt.

„Au fost sesizate de către responsabilul Comisiei Limes pentru județul Olt unele probleme în luna ianuarie 2021 pe teritoriul UAT Piatra Olt, în perimetrul sitului de la Acidava, cu privire la existenta depozitării unor deșeuri menajere și moloz. Urmarea a fost inițierea unui control comun cu reprezentanții Comisariatului Gărzii de Mediu Olt, care s-a finalizat cu remedierea situației constatate, respectiv evacuarea acelor deșeuri depozitate defectuos și care afectau integritatea zonei protejate”, a arătat Comănescu.

Perimetrul castrului roman de la Slăveni, din comuna Gostavățu, este de asemenea afectat de amplasarea neautorizată a unor construcții, realizate de-a lungul anilor. Reprezentanții DJC spun că urmează ca, în colaboare cu primăria, acestea să fie îndepărtate, nefiind compatibile cu statutul de monument istoric, respectiv sit arheologic de importanță națională, implicit obiectiv component susceptibil de a fi cuprins în patrimonioul UNESCO.

„În perimetrul zonelor protejate ale acestor situri arheologice există o serie de restricții în ceea ce privește regimul construcțiilor, care sunt impuse de reglemetărilor urbanistice stabilite prin PUG-uri, mare parte din perimetrele protejate fiind suprapuse în prezent de locuințe particulare”, a conchis Laurențiu Comănescu.

Reprezentanții DJC asigură sprijin pentru Comisia Limes din punct de vedere al identificărilor în teren, al realizării documentațiilor specifice, precum și în relația cu autoritățile locale pe teritoriul cărora se află aceste obiective.

Sursa: Realitatea de Olt