Espresso· 3 min citire

Asasinarea lui Cezărică

Vox Publica
Scris de Vox Publica Publicat: 19 oct. 2009, 11:40

Nu sunt Idele lui Martie, dar și <strong>calendele lui noiembrie</strong> sună amenințător. O conjurație de <strong>largă concentrare reacționară</strong>, însumând români, maghiari și germani, <strong>stă cu mâna pe pumnal</strong>. Cu respirația în dinți și cu inima la gură, <strong>Liberatores</strong> vor să salveze republica și s-o dea înapoi cetățenilor. <strong>Dictatorul</strong> trebuie ambuscat în Parlament – cu condiția ca, între timp, să nu-l dizolve sau să nu-l facă unicameral. Clepsidra ticăie, adrenalina crește, nervii se întind. Cine a fost

Nu sunt Idele lui Martie, dar și calendele lui noiembrie sună amenințător. O conjurație de largă concentrare reacționară, însumând români, maghiari și germani, stă cu mâna pe pumnal. Cu respirația în dinți și cu inima la gură, Liberatores vor să salveze republica și s-o dea înapoi cetățenilor. Dictatorul trebuie ambuscat în Parlament – cu condiția ca, între timp, să nu-l dizolve sau să nu-l facă unicameral. Clepsidra ticăie, adrenalina crește, nervii se întind.
Cine a fost mai mare: Cezar sau Traian? Greu de spus. A, dacă întrebarea e pusă azi, când din Marcus Ulpius Nerva Traianus ne-au mai rămas doar brățările dacice furate și filmul lui Sergiu Nicolaescu, atunci răspunsul e ușor.Să nu ne fie rușine să-l comparăm pe Cezar al lor cu Traian al nostru, chiar dacă ne este. În fond, amândoi au stat la bloc: Cezar într-un modest apartament din Suburba, Traian ceva mai central, în Bacău și la Constanța. Amândoi au fost pe mare, iar unul din ei, Cezar, a pierdut orice ocazie să se mai întoarcă acolo. Amândoi au fost cuceritori: unu la început cu Galia, celălalt cu Mangalia. Cezar a continuat cu Britania, Hispania, Germania, Traian cu axa Washington-Londra-Chișinău, dar a fost înfrânt.
În luptele politice interne, Cezar și-a lichidat prietenii romani, Traian pe prietenul Roman și apoi pe prietenii lui. Amândoi au fost iubiți de plebe: Cezar până la moarte, Traian rămâne să vedem în două tururi până când. La problemele pe care fiecare dintre ei le-a avut cu democrația, contemporanii au venit cu soluții bazate pe coaliție și, în cazul în care ele n-au ținut – cazul lui Cezar –, direct pe cuțit. Traian părea să fi depășit problemele de cuțit în două rânduri: la coloană și la glanda tiroidă. Cu toate astea, n-a putut evita să ajungă la cuțite cu Opoziția.
Cezar și-a ținut imperiul pe creștere economică și și-a lăsat supușii în belșug. Traian ne lasă, dacă ne lasă, în sărăcie și un pic dezorientați. Adică în criză politică, economică și de nervi.
Dacă n-am trăi în 2009, dacă n-ar exista hidrocentrale, penicilină, televiziune prin cablu, petrol, democrație, dacă n-ar exista UE, NATO și FMI, dacă n-am trăi protejați de tehnologie și de luciditatea globală a unei umanități occidentalizate, s-ar putea zice că situația e gravă. Dar așa, e doar comică. Nu e război, nu e secetă, nu sunt lăcuste și nici epidemie de ciumă. Pământul nu se va izbi de meteoriți uriași, nu vor reapărea dinozaurii, nu va dispărea, pe durata vieții noastre, stratul de ozon și, în următoarele cinci generații, Universul nu se va răci. Ce mai contează că Traian al nostru dă semne imperiale și dinastice, că vrea să dizolve Parlamentul fără să fi ținut minte corect ce scrie în Constituție, că își bate joc de sensul uman al conceptului „majoritate“ și că uită, în cezarica lui îngâmfare, rolul sănătos pe care-l joacă în democrație proștii rotiți la termen? Ce mai contează că brutușii liberali și pesediști nu înțeleg, în inconștiența lor vegetală, pe cine vor să asasineze mai întâi: pe dictator, pe popor sau pe partenerul de complot?
Astfel de asasinate fac istoria să râgâie și să se scobească între dinți, îndepărtându-se de noi. Tot ce avem de făcut e să schimbăm canalul și să mulțumim Romei antice că a existat. Noi suntem contemporani cu Cezarică, împăratul dacilor leneși, care nu mor de foame fiindcă îi împiedică medicina modernă și ajutorul european.
Text publicat pe Cațavencu.ro

Distribuie articolul

Urmărește știrile Vox Publica și pe Google News

Mai multe știri din Espresso