Mesajele lui Biden la București, decodificate

Analiștii români au rămas în continuare cu dilema nerezolvată: pe cine sprijină americanii? pe Băsescu, pe Geoană? poate pe Crin? Sau, din contră, din cauza președinției lui Băsescu ne-au izolat? În mare, jurnaliștii și oamenii de opinie au rămas cu aceeași părere pe care o aveau înaintea vizitei lui Biden, iar fiecare o ține în continuare pe a lui, ca și până acum, contorsionând argumentele în cele mai bizare moduri, după cum am văzut în unele publicații.
Până la urmă, administrația americană nu sprijină cu tot dinadinsul pe niciunul din candidați. De izolat, nu ne-au izolat, ipoteza asta e absurdă, pentru că Bucureștiul nu s-ar fi aflat pe traseul vicepreședintelui. Dar, așa cum spunea Biden în discursul de la BCU, "noi nu vom reuși fără voi, dar, scuzați-mi îngâmfarea, nici voi nu veți reuși fără noi".   Statele Unite au nevoie de România în regiune și au nevoie de România în NATO. Nici unul din principalii candidați la președinția României nu ar fi anti-american, nici unul nu s-ar grăbi, ajuns în funcția supremă, să retragă trupele române din Afganistan. Angajamentele României ar rămâne aceleași, iar parteneriatul strategic ar continua ca și până acum, deoarece nici noi nu vom reuși nimic fără ei.
Așa cum spuneam și în alt articol, Biden a fost practic obligat să se întâlnească și cu Geoană și cu Antonescu după întrevederea cu președintele Băsescu, altfel ar fi acordat muniție celor care ar fi spus că Băsescu este "alesul" americanilor. Oprescu a fost și el prezent la un moment cu Biden, ca să nu rămână tocmai el neatins de aura de americanism: Biden i-a mulțumit că se află în sală la BCU, la discursul său.
Biden a ținut să îndepărteze temerile de noi Yalte sau alte aranjamente între marile puteri. A spus-o răspicat: "nu se va decide NIMIC peste capul vostru. Nimic din ceea ce vă privește nu va fi negociat cu NIMENI, fără voi". Vicepreședintele a repetat că Statele Unite  sunt împotriva procedeelor de secol XIX de împărțire a sferelor de influență între marile puteri. Cu alte cuvinte, niciun deal cu Rusia prin care să vă lăsăm din brațe în gura ursului. În schimb, e necesară o cooperare cu Rusia, "avem multe interese comune". Abordarea pragmatică, fără resentimente istorice, este o necesitate și pentru Statele Unite și pentru România.
Biden a insistat, în discursul de la BCU, pe improtanța articolului 5 din Tratatul NATO. Geoană a discutat, la rândul lui, în cadrul întâlnirii sale cu vicepreședintele, acest articol. De ce se vorbește atâta despre el? Este articolul referitor la faptul că, dacă un membru al Alinaței este atacat, atunci întreaga alianță se consideră atacată și toți membrii vor trebui să reacționeze în fața atacului. Articolul 5 este din nou fierbinte în această perioadă dintr-un simplu motiv: se pregătește un nou concept strategic al Alianței. Iar unii responsabili americani, sau occidentali în general, și-au expirmat opinia conform căreia Articolul 5 ar fi depășit. Acum nu mai vorbim prea adesea, în partea aceasta de lume, de atacuri teritoriale. Iar la un atac informatic, de exemplu, nu poți să răspunzi așa cum răspundeai în secolul trecut la un atac al unui corp de armată. Repunerea în discuție a articolului 5 a speriat însă statele din Europa centrală și de est, inclusiv România. State de graniță ale NATO, ele încă se mai tem de amenințări clasice, venind dinspre est. Aceste state menționează cel mai adesea exemplul războiului din Georgia, de anul trecut, în favoarea păstrării articolului 5.  De aceea, Biden a vrut, prin discursul său, să asigure oficialii români că articolul 5 rămâne important și pentru Statele Unite, ca și pentru noi.
Este interesant de observat faptul că Geoană, în discuțiile sale cu Biden, s-a referit la România ca la un posibil "pod" către est. Expresia a fost lansată pentru prima dată de către fostul președinte american, George W. Bush, în timpul vizitei sale în România din 2002. Bush spunea atunci că România ar trebui să fie "un pod către Rusia". Poate că președintele PSD a vrut să sublinieze ideea de continuitate a rolului României la Marea Neagră.
Revin la ideea că mi se pare foarte interesant faptul că Biden s-a referit la Republica Moldova atât în interviul acordat "României Libere", cât și în declarațiile de la Cotroceni. Este o temă pe care diplomația română a abordat-o obsesiv cu partenerii mai mari, fie că vorbim de SUA, fie că vorbim de țări din UE, mai ales după demonstrațiile sângeroase din aprilie.  Biden a menționat aici, la București, viitorul euro-atlantic al Republicii Moldova, semn că privește România ca un intermediar în relația cu Chișinăul. România este, în acest fel, responsabila de viitorul Moldovei în structurile occidentale.
Vicepreședintele a dat și o notă personală vizitei: ambasadorul SUA la București este cel mai bun prieten al său: "practic, ne-am crescut copiii unul altuia. Sper să nu abuzați de faptul că ambasadorul are întotdeauna atenția mea". Ideea unei izolări a Bucureștiului de către administrația democrată este, repet, absurdă. Biden a menționat și vizitele sale precedente în România, progresele pe care le-a făcut țara noastră, curajul celor care în urmă cu 20 de ani s-au ridicat împotriva tiraniei.
Ca în toate discursurile oficialilor americani, soldații români din Afganistan - "adevărați războinici" - au fost ridicați în slăvi pentru curaj și profesionalism. De data aceasta, însă, cel care vorbea are un fiu pe frontul de acolo. Biden știa deci ce vorbește: atunci când viețile soldaților americani se află în mâinile celor români, administrația Obama are responsabilitatea pentru încrederea investită în aliați. Altfel, plătește cu viețile propriilor fii.