Dezbatere VoxPublica. CEDO spune "NU" icoanelor în școli. BOR: Să decidă comunitatea!
O decizie de la Strasbourg readuce în chestiune problema prezenței icoanelor în școli. Avem pe de o parte o postare a Laurei Cernahoschi care descrie cazul care a determinat verdictul (icoanele în școli încalcă drepturile omului), de cealaltă parte, o declarație de la reprezentantul BOR, Constantin Stoica. Voi ce credeți? Cernahoschi spune povestea finlandezei care a ajuns la CEDO și face o observație interesantă despre momentul în care icoanele au ajuns obligatorii în școală, cîndva, pe la 1920... O mamă de origine finlandeză, al cărei copil învăța într-o școală
O decizie de la Strasbourg readuce în chestiune problema prezenței icoanelor în școli. Avem pe de o parte o postare a Laurei Cernahoschi care descrie cazul care a determinat verdictul (icoanele în școli încalcă drepturile omului), de cealaltă parte, o declarație de la reprezentantul BOR, Constantin Stoica. Voi ce credeți?
Cernahoschi spune povestea finlandezei care a ajuns la CEDO și face o observație interesantă despre momentul în care icoanele au ajuns obligatorii în școală, cîndva, pe la 1920...
O mamă de origine finlandeză, al cărei copil învăța într-o școală din Nordul Italiei, a cerut îndepărtarea crucifixului din clasă. S-a ajuns până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a decis că “școlile de stat seculare trebuie să respecte neutralitatea confesională în contextul educației publice”. Altfel, sunt încălcate dreptul la libertate religioasă și la educație liberă. CEDO nu a cerut Italiei să îndepărteze crucifixurile din școli, dar a obligat statul să plătească mamei finlandeze 5.000 de euro. Decizia ar putea fi urmată de alte cazuri asemănătoare, ridicate în întreaga Europă. Părinți din România care se simt lezați de icoanele de pe pereții claselor în care învață copiii lor ar putea deschide cazuri asemănătoare. Poate pe unii dintre ei chiar dorința de a câștiga o sumă de bani, precum mama finladeză, îi va împinge către asemenea proceduri juridice. Pe alții, principiul libertății religioase îi va face să apeleze la justiție. Este un precedent care ar putea declanșa o întreagă ofensivă de secularizare a spațiului de învățământ de stat.Este interesant de amintit faptul că în Italia crucifixurile au devenit obligatorii în școli în anii ‘20, în timpul regimului fascist. Implementarea acestei legi a devenit mai laxă începând din 1984, când catolicismul a încetat să fie religie de stat în Italia. Firește, decizia CEDO a fost condamnată de Vatican și de statul italian.
Constantin Stoica: Nu mi se pare o decizie justă.
Purtătorul de cuvînt al Patriarhiei, Constantin Stoica, declară că este în puterea comunității să decidă soarta icoanelor în școli:
În momentul în care a existat această dezbatere în România, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a luat în calcul și jurisprudența europeană. Și au fost două cazuri dacă îmi aduc bine aminte în Austria și Marea Britanie. Iar hotârârea CEDO a fost ca decizia să fie luată la nivelul comunității. Comunitatea decide asupra prezenței sau nu a simbolurilor religioase în școli, pentru că despre acestea vorbim acum. Nici autoritățile, nici Biserica. Spațiul public nu este unul abstract, este unul cât se poate de real, iar icoana ține de cultura universală, nu neapărat de o credință anume. Nici unul din reprezentanții cultelor religioase din România nu au spus că sunt deranjați de simbolurile religioase. În privința celor care s-au opus acestei idei, este dreptul oricărei persoane să conteste, dar comunitatea este cea care trebuie să decidă. În plus, icoanele nu sunt puse acolo de preoți, ci de elevi, de părinți, uneori de profesori. Ideea de a da despăgubiri precum cele din cazul pe care îl amintiți nu mi se pare o decizie justă.
Urmărește știrile Vox Publica și pe Google News
