Intelectualii lui Crin versus cei ai lui Băsescu: Suntem prieteni, dar mai prieten ne e adevărul

Pentru o clipă am avut senzația că ei nu există în realitate. Câteva zeci de telefoane la capătul cărora nu răspunde nimeni, poate doar o mesagerie, câteva refuzuri polticoase, dar ferme, câteva conversații încheiate înainte de a începe și câteva nume care au spus că se află pe listă din greșeală. E vorba de "Intelectualii lui Antonescu", adică de cei care au semnat manifestul public de susținere a candidaturii acestuia inițiat de fostul președinte Emil Constantinescu și de la care am dorit să aflăm de l-au ales pe prezidențiabilul PNL, cu ce proiecte vin în spațiul public și cum se raportează la omologii lor din tabăra președintelui Traian Băsescu.
Primul apel a fost unul sigur, confortabil și consistent.  Zoe Petre, fostul consilierul prezidențial al lui Constantinescu și fosta șefă de doctorat a lui Antonescu, după cum am aflat din dialog.  "Pe Crin Antonescu îl cunosc foarte bine, dânsul mi-a fost student și doctorand și a fost unul dintre cei mai buni pe care i-am avut în acești ani. Mă simt reprezentată", a explicat doamna Petre, care a lăsat construirea unei viziuni politice pe umerii fostului ei elev.  "Eu nu pot să spun că aș avea un alt proiect acum decât ca România să aibă un proiect. Sentimentul meu este că nu îl are în acest moment. Sigur, președintele a venit de-a lungul timpului cu mai multe teze, pe care susținătorii domniei-sale le-au îmbrățișat, dar acestea nu mi se par proiecte care să spună românilor cum ar trebui să arate România peste 20 de ani. Noi am încheiat recent un proiect politic început la 1848 acela de a integra România în rândul țărilor civilizate.  Am reușit asta în 2007, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, iar acum avem nevoie de un proiect de anvergură, de o viziune. Iar convingerea mea este că domnul Antonescu o poate oferi".
Adeziunea necondiționată a "intelectualilor lui Băsescu" la toate gesturile și afirmațiile acestora, o nedumeresc.  "Personal nu am nici adversitate (față de domniile lor, n.red). Nu e o chestiune pe care să o privesc altfel decât ca pe o curiozitate. Mi-e greu să înțeleg lipsa spiritului critic în cazul susținătorilor domnului Băsescu. Eu am lucrat pentru Emil Constantinescu. Nu m-am putut detașa însă de spiritul critic, de ideea de a critica chiar și greșelile prietenilor. Mă nedumerește, nu pot să îi înțeleg  pe acei intelectuali care l-au urmat pe Ion Iliescu, nici pe cei care o fac acum orbește cu Traian Băsescu. Nu o să mă convingă nimeni că nu greșește, dacă i-ar fi spus de fiecare dată când greșea, probabil ar fi făcut-o mai puțin", spune Zoe Petre.
Actorul Emil Hossu, profesorul Lucian Boia sau regizorul Dan Pița au refuzat să vorbească despre susținerea lor pentru Antonescu. Fiecare în felul său:  Hossu spunând că nu dorește să poarte un astfel de dialog la telefon, Boia că susține candidatura liberalui și atât!, nu participă la dezbateri pe acest subiect, iar Dan Pița, ceva mai brutal, închizând pur și simplu brutal telefonul, după ce i s-a comunicat tema conversației: Crin Antonescu. Pianistul Dan Grigore, cel care figura pe pliantele împrăștiate de liberali, a declarat că se află acolo dintr-o eroare: un exces de zel al lui Emil Constantinescu.
După trei eșecuri, două răspunsuri pe email.  Cu aceeași nuanță critică la adresa susținătorilor lui Băsescu: rectorul Universității Naționale de Arte din București, pictorul Sorin Ilfoveanu și scriitorul Caius Dobrescu. Ultimul a precizat că nu a semnat pentru Antonescu, deși apare în manifest,  dar că îl va vota pe prezidențiabilul PNL.
"Ceea ce m-a determinat să-l susțin pe dl Crin Antonescu este crezul meu liberal. Mi-ar plăcea să cred că dl Antonescu va reimpune ideea liberală că omul de stat este mai important decât omul politic, va promova un comportament civilizat și va susține valorile culturale. În ceea ce-i privește pe intelectualii dlui Băsescu, pentru unii dintre ei având o mare considerație, opinia mea este că interesul e acela care îi determină să-l susțină. Dar acest lucru poate fi justificat, dacă intelectualul îl folosește pe politician", spune Ilfoveanu.
"Nu mă regăsesc în primul rând în principiile domnului Antonescu. Mă regăsesc in formația lui intelectuală - este istoric, deci format in spiritul științelor umaniste, pentru care libertatea de gândire înseamnă interpretare, nu explicație. Cred că in orice politică e nevoie de acest gen de flexibilitate. Îl asociez pe dl Antonescu cu istoricii de valoare din generația mea - oameni formați nu în spiritului naționalismului militant și orb, ci în cultul obiectivității și respectului pentru complexitate - cosmopoliți și liberali în spirit. Opțiunea d-lui Antonescu pentru dl Klaus Johannis ca prim-ministru cred că vine din această deschidere a minții. Apoi, mă identific cu modul în care dl Antonescu tratează foloasele materiale pe care le-ar putea deduce din funcțiile și demnitățile publice. Adică, le disprețuiește, dovedind că este un om cu adevărat liber. În plus, demnitatea și discreția cu care a trecut peste teribile tragedii personale îmi impune cel mai adânc respect", susține Caius Dobrescu.
Intelectualul brașovean  spune că proiectele lui Băsescu sunt generoase și ale ar putea fi promovate și de Antonescu. Problema cu actualul președinte este că nu este credibil. " Eu unul nu simt deloc că ar fi necesar să se pună în discuție alte idei sau să se inventeze alte priorități, numai pentru ca să nu fie cele "lansate" de dl. Băsescu. Descentralizarea și regionalizarea, reforma radicală și profesionalizarea administrației (buna guvernare), reforma profundă a educației, ca să o aducem în rând cu rigorile unei economii libere și ale unei republici a oamenilor liberi mi se par temele reale, indiferent de cine le-a lansat. De altfel, este un merit real al d-lui Băsescu de a fi fixat ținte extrem de corecte. Problema nu sunt obiectivele reformei fixate de domnia-sa. Problema este aceea a încrederii în cel care își asumă un asemenea program. Nu cred că el poate fi dus la îndeplinire de cineva care, indiferent de calitățile sale personale, privilegiază pe față interesele propriei familii în dauna celor publice. Cred că un asemenea personaj este detrimental tocmai fiindcă marea majoritate a românilor procedează așa, cultivă fără rușine amoralismul familial. Președintele meu trebuie să poată înscena în mod convingător demnitatea cetățenească".
"În privința acelora dintre "intelectualii apropiați Presedintelui" pe care îi cunosc și care îmi sunt prieteni, nu pot spune că mi-am schimbat în vreun fel sentimentele personale față de ei. Îi consider prieteni și îi prețuiesc pe Cătălin Avramescu, Cristian Preda, Sever Voinescu. Și sunt convins că opțiunile lor, indiferent cât de diferite sunt de ale mele (probabil mai degrabă in privința mijloacelor decât a scopurilor), nu sunt dictate de interese meschine, ci de credința în idei și valori", adaugă Dobrescu.