M-a impresionat Gigi. Povestea unchiului cu jumătate de faţă rasă

Gigi Becali aseară la Ursu. Rîs, comentarii, bancuri, Dinescu, Huidu, tot tacîmul. Gigi Becali în legătură directă. Stă cu stoicism şi înghite miştourile, pînă la un punct, evident. Unele faze erau imposibil de rezistat, am rîs mai mult ca niciodată. Dar mi-a îngheţat rîsul după două faze de de o autenticitate incredibilă, fără nici o legătură cu Gigi aşa cum îl ştim. Primitivismul lui patriarhal impresionează atunci cînd vine vorba despre credinţele lui în familie şi biserică. 1. Este întrebat de Dinescu dacă se supără pentru că ţăranii din Maglavit i-au şters portretul de pe pereţii bisericii. Şi a spus că a băgat două milioane de dolari şi că oamenii ăia fac ce vor. Ei l-au pus pe perete, ei să-l şteargă. 2. Este întrebat dacă ştie bancuri. Şi spune că ştie de la unchiul său, tatăl lui Giovanni, dar că nu poate să le spună pentru că sînt porcoase. Dar că îşi aminteşte că l-a găsit întins pe jos, mort, după un atac cerebral. Şi că lui i-a revenit misiunea să-l bărbierească pentru înmormîntare. Stătea acolo aplecat şi-l bărbierea pe unchiul său şi i-a venit în minte bancul porcos spus de acesta cu mult timp în urmă. Şi a izbucnit în rîs. A fugit cu briciul în mînă hohotind şi l-a lăsat pe mort cu jumătate de faţă rasă... Sincer, rar am citit auzit printre povestaşii români aşa o poveste puternică. Atenţie, nu am glumit.

Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca