În 1938, Churchill îi spune Marthei Bibescu: "Doamnă, va fi război. Praful și pulberea se vor alege de Imperiul Britanic. Moartea ne pândește pe toți. Iar eu simt că întineresc cu douăzeci de ani".
Nu e nici pe departe Churchill, dar bea și fumează aproape la fel. La fel, conflictul îl face să renască. După căderea lui Boc, Traian Băsescu a redevenit, cu sprijinul involuntar al Opoziției, adversarul periculos și imprevizibil din vremea suspendării, care se mișcă printre loviturile de teatru ca printre bancurile marinărești.
"Voi respecta litera Constituției" a spus
În 1938, Churchill îi spune Marthei Bibescu: "Doamnă, va fi război. Praful și pulberea se vor alege de Imperiul Britanic. Moartea ne påndește pe toți. Iar eu simt că întineresc cu douăzeci de ani".
Nu e nici pe departe Churchill, dar bea și fumează aproape la fel. La fel, conflictul îl face să renască. După căderea lui Boc, Traian Băsescu a redevenit, cu sprijinul involuntar al Opoziției, adversarul periculos și imprevizibil din vremea suspendării, care se mișcă printre loviturile de teatru ca printre bancurile marinărești.
"Voi respecta litera Constituției" a spus președintele Băsescu avånd aerul că nu tocmai asta trebuie înțeles din propoziție ci, fără doar și poate: "premierul îl voi numi eu și numai eu". Consultările rămån, așadar, la garderobă, la un loc cu umbrela și cu litera legii, iar în sala de spectacol se intră doar cu nervii întinși.
De ce a picat azi guvernul Boc? În nici un caz din pricina îngrijorării patriotice. În nici un caz din cauză că oamenii politici responsabili au înțeles că, plină criză economică n-avem ce face cu o suplimentară criză politică. Nu. Sunt alegeri prezidențiale și ăsta ar trebui să fie un răspuns corect, chiar dacă total iresponsabil.
Folosește cuiva căderea guvernului?
Țării, nu. Bursei, cursului valutar, investițiilor străine, inflației și ratingului de țară, nu.
PDL-ului, nu. S-a înecat la mal, cu o lună înainte de alegeri, după ce și-a riscat reputația pentru Ministerul de Interne. Greu de crezut că mai are șanse să revină, chiar într-o propunere surpriză a președintelui.
PSD-ului și PNL-ului, un pic. Le folosește pentru că ambele partide se pot poziționa în raport cu o victorie psihologică și pot ataca frontal eșecul unui mandat nedus pånă la capat. Nu le folosește fiindcă au contribuit, prin această agresiune la stabilitate, la haosul și imprevizibilitatea momentului.
Președintelui? Fără discuție. E un nou pot pe masă, jocul e relansat, cărțile se fac la televizor. Or, aici avem de-a face cu un maestru al vånzării catodice, cu primul comunicator emoțional al țării, cu cel mai bun jucător pe muche de cuțit de la la inventarea diodei încoace. Traian Băsescu va muta mai întåi în propriul folos și apoi, va mai vedea. Iese șifonat PDL-ul? Nu-i nimic, îl va aduna de pe jos mai tårziu și-l va repune pe șine. Ies bine PSD-ul și PDL-ul? Nici o problemă, va avea timp de represalii mai tårziu. Dar dacă acum mutarea cåștigătoare în termeni de imagine va fi fiind Klaus Johannis, președintele va defila cu neamțul în dinți ca în reclamele Colgate.
E Johannis omul momentului? În mod clar nu al ACESTUI moment. E un personaj care trebuie să-și aștepte clipa. Klaus Johannis are nevoie de sprijin parlamentar total, de ape liniștite, de încrederea sinceră a președintelui. Ca depozitar al seriozității nemțești și a altor simboluri cu trecere la popor în aceste momente de golănie publică, el are nevoie de pace. Acum însă e război. Un război politic ieftin, interesat și romånesc, foarte greu de tradus în germană.
Pe cine va numi Traian Băsescu? Pe oricine îl apropie, prin jocul de imagine degajat, de al doilea mandat. Președintele Romåniei se află acum în apele sale. Datele sunt ideale: adversarii îl cred încolțit, adversarii sunt coalizați, interesul și curiozitatea populară îi așteaptă mișcările, totul se joacă în spațiul public. Ați observat cu cåtă amabilitate, complet netipică, a acceptat ca televiziunile să transmită consultările de la Cotroceni? Ei bine, e o invitație. Poftiți, zice gestul de la sine, intrați, vă rog, pe teritoriul meu.
Traian Băsescu îl va numi foarte repede pe noul premier. Va fi Boc III, va fi Johannis, va fi Dăianu în fruntea unui absurd guvern de tehnocrați? Posibil. Acest nou guvern va fi însă ultraprovizoriu. Va merge cu fråna trasă și nu va apuca multe zile după prezidențiale fie că va cåștiga Băsescu, fie că va pierde. Nu va fi un guvern Stolojan din 1991 numit cu sarcina de a organiza alegerile și de a realiza creștere economică zero. Va fi un provizorat electoral, un guvern fără obiective raționale, un interimat de måna a treia. Vom avea un guvern de sacrificiu. Să ne așteptăm așadar, la un premier de sacrificiu. Adică la nimeni important.
