Arde Siberia! Se topește și solul înghețat, iar viteza de încălzire a regiunii este de două ori peste media planetei

O ceață groasă, aproape mestecată, acoperă Yakutsk, capitala republicii rusești Sakha-Yakutia, situată geografic în Siberia.Fumul din incendiile care au ars deja peste 1,4 milioane de hectare înconjoară ceea ce este considerat a fi cel mai rece oraș mare din lume, colorând mediul într-un ton trist ocru.Flăcările nu amenință localitatea Yakutsk, potrivit Serviciului rus de protecție a pădurilor, dar cele peste 300 de incendii active au ajuns deja în Parcul Național ”Stâlpii Lena”, declarat patrimoniu mondial de către UNESCO, considerat unic pentru formațiunile sale stâncoase, flora și fauna și de asemenea pentru drumul mitic al oaselor, construit în urmă cu zeci de ani de prizonierii condamnați la gulagurile lor îndepărtate.Sakha-Yakutia, cea mai mare regiune a Rusiei (cuprinzând 20% din teritoriul țării eurasiatice) și care a fost inclusă administrativ în districtul Extremului Orient rus, ocupă peste 50% pe teritoriul Arcticii Cerc, care se încălzește de cel puțin două ori și jumătate mai repede decât rata medie globală, potrivit experților. Regiunea strategică este așezată și pe solul de permafrost, stratul înghețat vechi de secole al subsolului, al cărui dezgheț, accelerat de încălzirea globală, începe deja să aibă consecințe grave.În Sakha-Yakutia, așezat aproape în întregime pe permafrost, efectele încălzirii globale schimbă radical peisajul și viața de zi cu zi.Degradarea stratului înghețat provoacă instabilitatea terenului și eliberează mai multe gaze cu efect de seră, accelerând schimbările climatice. În această regiune rusească îndepărtată începe această serie de rapoarte săptămânale despre amprenta căldurii în lume.[caption id="attachment_130600" align="alignleft" width="1798"]

Când pe străzile din Iakutsk sunt 30 de grade Celsius cu plus, în peștera subterană a Institutului Melnikov Permafrost temperatura arată - 8 grade C[/caption]Gândul, viața și economia Sakha-Yakutia, una dintre cele mai reci zone populate de pe planetă, au fost asociate timp de secole cu permafrostul stabil.„Dezghețarea acestuia și fenomenul deșertificării teritoriului schimbă societatea, infrastructura și structura agricolă cu pași mari”, explică expertul Kurbatova, citat de El Pais.Și, de asemenea, provoacă inundații severe, acoperă teritoriul lacurilor și mlaștinilor, alimentează incendiile din ce în ce mai severe care îi devorează pădurile sau dezlănțuie cratere noi și adânci.În plus, pe măsură ce solul înghețat se topește, bacteriile și materialul organic înghețat în el pentru o lungă perioadă de timp se descompun și provoacă eliberarea de gaze cu efect de seră. Și, la rândul lor, accelerează schimbările climatice. Un cerc vicios.Timp de decenii, Craterul Batagaika s-a extins cu aproximativ 10 metri pe an. Din 2016, a crescut cu aproape 16 metri, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Potsdam (Germania).În adâncurile sale, noile cursuri de apă înghețată încă expun din când în când resturi de faună preistorică și materie organică putrezită care epuizează mediul înconjurător și atrage urși și prădători mici.Vechiul permafrost al Batagaika a supraviețuit deja unor evenimente meteorologice excepționale. Chiar și la temperaturi cu până la 5 grade mai mari decât cele înregistrate în ultimii 11.700 de ani, notează un raport recent al unui grup de geologiști britanici, ruși și germani.Cu toate acestea, este extrem de sensibil la tulburările provocate de om, avertizează cercetătorii, conduși de Julian Murton de la Universitatea din Sussex.