”Elena Udrea” a Boliviei, arestată la un an și jumătate după fuga dictatorului Morales. Cum se întoarce roata în America Latină!
jeanine bolivia
Cine ar fi crezut! La doar un an și jumătate după fuga dictatorului Evo Morales, fostul președinte al Boliviei, urmașa sa interimară în funcție a fost arestată de noul regim ajuns la putere!
Poliția boliviană a reținut-o pe fosta președintă interimară a Boliviei, Jeanine Áñez, în zorii zilei de sâmbătă, sub acuzația de „sediție și terorism”, în evenimentele care s-au încheiat cu plecarea anticipată a lui Evo Morales de la putere și plecarea acestuia din țară în noiembrie 2019, anunță El Pais.
„Informez poporul bolivian că doamna Jeanine Áñez a fost deja reținută și se află în prezent în mâinile poliției”, a anunțat ministrul Eduardo del Castillo, pe rețelele de socializare. Arestarea vine la câteva ore după ce justiția din țara sud-americană a ordonat capturarea acesteia.
Jeanine Áñez, care poate fi asemănată cu Elena Udrea prin prisma ascensiunii pe valul frumuseții la vârful politicii, a fost propulsată în fruntea țării în urma protestelor îndreptate împotriva lui Evo Morales.
Morales a fugit din țară după ce a câștigat alegerile
Ordinele de arestare au ajuns și la membrii Cabinetului său de Miniștri și la conducerea Forțelor Armate la acel moment.
Arestările au fost accelerate după solicitarea unui procuror, care i-a pus sub acuzare pe șefii Armatei și Poliției care au cerut public demisia lui Morales, după alegerile câștigate a patra oară de acesta, acum un an și jumătate. Autoritățile suspectează că o parte dintre cei căutați se află deja în afara țării.
După alegerile prezidențiale din octombrie 2019, la care Evo Morales a candidat pentru un al patrulea mandat, și confuzia generată de rezultatele care îl dădeau câștigător, opoziția a acuzat fraudarea scrutinului.
O explozie de violență a cuprins țara după aceste alegeri, care au fost în cele din urmă anulate.
Pe fondul protestelor, Poliția a refuzat să se supună ordinelor, iar armata, la rândul său, și-a retras sprijinul pentru Evo Morales. Acesta din urmă a demisionat în cele din urmă în noiembrie 2019, luând calea exilului în Mexic și apoi în Argentina.
Morales s-a întors în Bolivia după victoria colaboratorului său, Luis Arce, la alegerile prezidențiale din octombrie 2020.
Victimă a caracatiței de corupție instaurate de fostul dictator fugar?
Jeanine Áñez, în momentul arestării sale
Sediția și terorismul sunt pedepsite în Bolivia cu închisoare cuprinse între cinci și, respectiv, 20 de ani. Parchetul se alătură astfel tezei partidului de guvernământ, care denunță că evenimentele din 2019 au fost o „lovitură de stat”.
„A început persecuția politică. MAS (Mișcarea Socialistă, la guvernare) a decis să revină la stilurile dictaturii. O rușine, pentru că Bolivia nu are nevoie de dictatori, are nevoie de libertate și soluții”, a scris Janine Áñez, pe contul său de Twitter, vineri.
Ziua în care conducerea militară l-a obligat pe Morales să plece la o conferință de presă a fost înregistrată pe video.
Atunci, comandantul-șef al forțelor armate, Williams Kaliman, i-a „sugerat” președintelui „să renunțe la mandatul său, permițând pacificarea și menținerea stabilității pentru binele Boliviei noastre”. Militarii au justificat că au luat această poziție din cauza „escaladării conflictului” prin care trecea țara în fața protestelor pentru presupusa fraudă la alegerile prezidențiale din octombrie 2020 câștigate de Evo Morales.
Kaliman este acum căutat pentru presupuse acte de „terorism, sediție și conspirație”. De asemenea, este căutat și generalul Sergio Orellana care, în calitate de succesor al lui Kaliman, deținea comanda forțelor armate atunci când senatorul opoziției Jeanine Áñez a preluat președinția interimară a țării.
Evo Morales, pe urmele lui Nicolae Ceaușescu
Evo Morales, un dictator de tipul Hugo Chavez sau Nicolas Maduro
Mandatele de arestare au ajuns și în sectorul politic. Rodrigo Guzmán, fost ministru al Energiilor în administrația Áñez, a fost arestat în ciuda faptului că nu era pe lista inculpațilo. Familia sa a raportat o „răpire de stat”.
Fostul ministru al Justiției, Álvaro Coímbra, a fost de asemenea reținut. Mandate de arestare au mai fost emise pe numele foștilor miniștri Arturo Murillo, Yerko Núñez și Fernando López (Apărare).
Arestarea foștilor miniștri a surprins opinia publică boliviană, deoarece procesul s-a concentrat până acum asupra judecării momentelor anterioare demisiei lui Evo Morales și a cauzelor sale.
Plângerile îl vizează, de asemenea, pe liderul din Santa Cruz (estul țării), Luis Fernando Camacho, care a jucat un rol cheie în demonstrațiile care au condus la plecarea lui Evo Morales în noiembrie 2019. Ales guvernator duminică, el nu face obiectul unui mandat de arestare.
Cu toate acestea, Opoziția a susținut că acele evenimente au fost atât de explozive încât au ajuns să tragă instituțiile de ordine pentru a participa la o „revoltă populară” împotriva realegerii lui Morales.
Unul dintre liderii opoziției, Samuel Doria Medina, le-a reproșat șefilor Justiției că vor „să-i persecute pe liderii militari”.
„Președintele [Luis Arce] face o greșeală lăsând procurorii politizați să încalce drepturile omului pentru avantaje politice ale noului Guvern din La Paz. Relațiile cu forțele armate sunt o problemă delicată de stat”, a spus el pe Twitter.
Cum a ajuns Áñez la putere și cum a fugit Morales în Mexic
După alegerile din octombrie 2019 câștigate a patra oară de Evo Morales, a avut loc o explozie uriașă a protestelor din lume. De pe străzile din Hong Kong până în capitala Boliviei, La Paz („Pacea”), ori în Quito (Ecuador), Barcelona, Beirut și Santiago de Chile, lumea a fost martora unor valuri gigantice de oameni care au ocupat străzile pentru a-și exercita dreptul de a protesta și a cere schimbări din partea celor de la putere.
EVO MORALES, 14 ani la putere. Până într-o zi, când totul s-a prăbușit…
Fugit din Bolivia după ce a stat 14 ani la putere, Evo Morales a primit azil politic în Mexic
Alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2019, în care președintele Evo Morales a vrut să obțină un al patrulea mandat după 14 ani la putere, au creat o criză politică profundă în Bolivia.
Organizația Statelor Americane (OEA) a efectuat un audit al rezultatelor după numeroase acuzații de fraudă electorală, iar în raportul său preliminar vorbea despre „nereguli” la alegeri.
În urma raportului OEA, Morales a anunțat repetarea alegerilor prezidențiale, dar capii Armatei i-ar fi „sugerat” să demisioneze, ceea ce președintele a făcut câteva ore mai târziu, într-un anunț televizat.
După care a fugit imediat în Mexic, cu avionul, unde a primit azil politic.
Intră în acțiune oamenii dictatorului Nicolas Maduro!
Nicolas Maduro
Noua putere instalată în capitala La Paz a luat instant decizia de a rupe relațiile diplomatice cu Venezuela, țara răpusă de regimul dictatorului Nicolas Maduro.
Karen Longaric, cancelarul interimar al Boliviei, a declarat că va cere diplomaților „care reprezintă guvernul lui Nicolás Maduro” să părăsească țara.
Longaric a anunțat, de asemenea, că noul guvern, instituit după demisia lui Evo Morales din 10 noiembrie, părăsește Alianța Bolivariană pentru Popoarele din America (ALBA) și analizează decuplarea sa din Uniunea Națiunilor Sud-Americane (Unasur), două organizații falsificate de guvernul venezuelean.
Mercenarii dictatorului din țara vecină, Venezuela, prinși de forțele boliviene când încercau să provoace răsturnarea regimului interimar instalat după fuga lui Evo Morales în Mexic
Anunțurile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă în care autoritățile boliviene au prezentat nouă venezueleni arestați, acuzați de instigarea protestelor împotriva actualului guvern. Era vorba doar de o parte din mercenarii lui Nicolas Maduro trimiși în țara vecină să ajute revenirea la putere a prietenului Evo Morales, fugit în Mexic.
Maduro-Morales este axa regimurilor de mână forte din America de Sud, care au reușit să facă din Venezuela și Bolivia două țări sărăcite, cu scopul de a împiedica avansul democrației în America Latină.
Opoziția pro-democratică preia frîiele puterii
Guvernele din Cuba și Venezuela au fost cele mai apropiate de guvernul lui Evo Morales, cu care au încheiat numeroase acorduri politice, comerciale și militare, din care bolivienii nu au avut mai nimic de câștigat, dovadă situația precară din țară.
Anunțul guvernului provizoriu din capitala La Paz a venit la o zi după ce autoritățile boliviene au arestat patru membri ai Brigăzii Medicale Cubaneze, acuzați că au finanțat proteste violente împotriva guvernului interimar aflat în funcțiune după fuga lui Morales.
Presa locală a raportat că arestarea a avut loc după denunțarea rezidenților cubanezi, acuzați că plăteau oameni pentru a jefui mici afaceri locale cu scopul de a provoca haos pe străzile capitalei boliviene, notează BBC.
Jeanine Áñez, noua stea a politicii din La Paz
Jeanine Áñez, imediat după ce și-a asumat interimatul la conducerea Boliviei
Bolivia are încă de marți seară, cel puțin pe hârtie, un nou președinte după demisia lui Evo Morales. Este vorba de opozanta Jeanine Áñez, care ocupă interimar prima funcție în stat, până la noile alegeri.
„Îmi asum imediat președinția statului”, a proclamat senatoarea Uniunii Democrate, care a activat linia succesiunii la conducerea republicii după ce ea a fost ruptă prin fuga lui Evo Morales.
Constituția boliviană stabilește că, în absența șefului statului, își asumă președinția, în această ordine: vicepreședintele țării, președintele Senatului și cel al Congresului. Toți cei trei care ocupau aceste funcții și-au dat demisia după ce a Morales a anunțat duminică trecută plecarea sa de la putere.
Áñez, care înainte era doar unul dintre vicepreședinții Senatului, a fost aleasă imediat președinte al Senatului și astfel a intrat în linia de succesiune stabilită de Constituția lui Evo Morales!
Șeful armatei Williams Kaliman a decis să-i predea eșarfa prezidențială, în timp ce Curtea Constituțională a aprobat mutarea, după ce a anunțat că ea respectă Constituția promulgată chiar de Evo Morales în 2009.
Dar tranziția a fost aprobată doar de o treime din Parlament, organul de stat responsabil cu formalizarea transferului de putere. Mișcarea către Socialism (MAS), fostul partid guvernamental ce deține încă majoritatea în Parlament, controlat de Morales, nu a participat la vot ca semn de respingere de deciziei de succesiune.
Morales incită la violențe de la distanță
Susținătorii fugarului Evo Morales au dat foc Boliviei pentru a dărâma noua putere
Din Mexic, fugarul Morales acuză o „lovitură de stat”și a transmis un mesaj de susținere a celor care se opun noii puteri instalate în Bolivia.
„Îi felicit pe surorile și frații noștri membri ai adunării MAS-IPSP pentru că au acționat cu unitate și demnitate pentru a respinge orice manipulare a țării și a loviturii de stat de dreapta. Rămânem uniți în apărarea democrației, a statului de drept, a vieții și a țării”, a scris Evo Morales pe Twitter.
Demisia lui Morales, anunțată duminica trecută pe seară, a dus la accelerarea evenimentelor, creșterea tensiunii sociale, haos și episoade de violență stradală. Forțele armate au ieșit în stradă pentru a sprijini poliția în fața revoltelor, în special în orașele La Paz și El Alto, acolo unde susținătorii lui Morales și mercenarii trimiși de Nicolas Maduro, președintele Venezuelei, au început să dea foc țării, pentru a destabiliza noua putere instalată după fuga dictatorului bolivian.
Înainte de a pleca în Mexic, acesta a promis să se întoarcă cu mai multă forță și energie și, după ce a văzut cum s-a produs succesiunea la șefia statului, a lansat un prim atac la adresa lui Jeanine Áñez:
Un mesaj care spune totul și care explică de ce și azi, pe străzile din La Paz și alte orașe la Boliviei seduse de Evo Morales, au loc proteste violente, soldate deja cu primii 7 morți și un număr infinit mai mare de răniți.
În paralel cu mesajele incitatoare la violență ale lui Morales, șefa interimară a țării a promis să organizeze foarte repede alegeri. „Avem nevoie de așa ceva pentru o Bolivie liberă și democratică”, aluzie la felul dictatorial în care a condus țara predecesorul ei, fugit în Mexic.
.
Urmărește știrile Vox Publica și pe Google News
