Semne bune pentru Rusia: doar 28% din francezi vor o Europă și mai integrată. România, la mijloc

Presiunile Rusiei asupra Europei de est, în direcția redobândirii controlului asupra regiunilor pierdute după dezintegrarea fostei Uniuni Sovietice, sunt explicate în parte prin slăbirea coeziunii comunitare.

Există un curent tot mai pronunțat în vestul continentului pentru ca Uniunea Europeană să redevină ce a fost inițial - un grup al țărilor vestice dezvoltate și civilizate, iar statele din răsărit care s-au desprins din fosta URSS să nu mai facă parte din acest ”grup select” al Occidentului.

Crizele din ultimii ani au sporit sentimentul regrupării ”vechii Europe” în forma sa de odinioară, ceea ce nu este deloc în favoarea României și a altor state ex-comuniste, prinse la mijloc între expansiunea Moscovei spre vest și o Uniune Europeană tot mai fragilă.

De aceea, ideea de Uniune Europeană și mai integrată, un fel de Statele Unite ale Europei, pierde teren în state-pilon ale UE, cum este Franța.

Astfel, doar 29% dintre francezi sunt în favoarea unei integrări mai puternice a țării lor în Uniunea Europeană, o tendință "împotriva curentului", care contrastează cu opinia cetățenilor altor două mari economii: Germania, cu 43% din cetățeni în favoarea unei mai mari integrări în UE, și Italia, cu 50%, potrivit unui sondaj de opinie citat de EFE.

Sondajul, realizat de IFOP pentru institutul Europa Nova și ziarul Le Journal du Dimanche, este publicat cu puține zile înainte ca Franța să preia președinția semestrială a UE și pe fondul unei precampanii electorale polarizate în această țară, unde vor avea loc alegeri prezidențiale în aprilie 2022.

Studiul evidențiază că sentimentul majoritar al francezilor este de a face parte dintr-o Europă a națiunilor care să țină mai mult cont de suveranitatea statelor (40%). Această tendință este mai mică în Italia (34%) și în Germania (38%).

Cu toate acestea, o mare parte dintre francezi (31%) nu știu dacă preferă o UE mai integrată sau una în cadrul căreia statele membre să conteze mai mult. Această indecizie este mult mai redusă în Italia (16%) și în Germania (19%).

Totodată, mândria de a fi european este mai mică în rândul francezilor (68%) decât în rândul italienilor (75%) și germanilor (78%).

Autorii sondajului atribuie acest sentiment mai puțin european în Franța sistemului prezidențial al țării, care "polarizează" opinia.

"Dacă președintele se prezintă drept un proeuropean (cum este cazul lui Emmanuel Macron), detractorii săi se vor situa în general împotriva" a ceea ce el reprezintă, apreciază autorii sondajului.

În plus, contează și modul în care tema imigrației se situează în dezbaterea publică, susține IFOP, potrivit Agerpres.

"Accentul pus în Franța asupra acestei chestiuni este paradoxal, pentru că el nu există nici în Germania, nici în Italia, două țări care suportă o presiune a migrației mai ridicată decât cea din Franța", arată autorii sondajului, care subliniază că tinerii francezi sunt mai puțin entuziaști față de o Europă mai integrată.

Sondajul a fost realizat prin intermediul unui chestionar online în perioada 14-20 decembrie, pe un eșantion reprezentativ de 1.022 francezi, 1.002 italieni și 1.003 germani de peste 18 ani, și a avut o marjă de eroare de +/-3,1%.

Analiza a fost publicată simultan în acest weekend în Le Journal du Dimanche, Corriere della Sera și Frankfurter Allgemeine Zeitung.