“De la trezire până la culcare, de la răsărit până la apus, viața este o gigantică aglomerare de mărunte necazuri și umilințe. Cel puțin așa susține Hannes Stein, un jurnalist născut la München, crescut la Salszburg și cu studiile făcute la Hamburg, care, paradoxal, dat fiind vorba de un german, m-a atras prin umorul său contagios. Citesc zilele acestea “Enciclopedia lucrurilor care mă sâcâie zilnic”, un puzzle care seamănă foarte bine cu o adunătură de postări pe blog, de la părerea împricinatului despre filmele porno, până la fotbalul de toate zilele,
“De la trezire până la culcare, de la răsărit până la apus, viața este o gigantică aglomerare de mărunte necazuri și umilințe. Cel puțin așa susține Hannes Stein, un jurnalist născut la München, crescut la Salszburg și cu studiile făcute la Hamburg, care, paradoxal, dat fiind vorba de un german, m-a atras prin umorul său contagios. Citesc zilele acestea “Enciclopedia lucrurilor care mă sâcâie zilnic”, un puzzle care seamănă foarte bine cu o adunătură de postări pe blog, de la părerea împricinatului despre filmele porno, până la fotbalul de toate zilele, fustele mini, Adevăr cu A, spamuri, kebab sau Günter Grass. Mă opresc doar la Adolf Hitler, dictatorul. Zilele trecute am aflat că Hitler, despre care megastarul Michael Jackson spunea că este un geniu și un showman , nu ar fi murit în buncărul său și că la Moscova ar fi de fapt craniul unei femei. Dacă nu știați, Hitler face publicitate într-o campanie legată de sexul neprotejat, vinde păpuși în Ucraina, iar tablourile cu peisaje pacifiste semnate de sângerosul dictator se vând foarte bine la licitații. O simplă căutare pe google oferă peste 7.000.000 de pagini cu Hitler (Ceaușescu nu are nici 400.000), iar aproape în fiecare zi cercetătorii britanici, la mare concurență cu cei americani descoperă ceva inedit în legătură cu temutul Fürher. Stein are o explicație pentru toată această invazie de informație în legătură cu Hitler. El crede că germanii, popor serios, nu pot să creadă că au fost păcăliți de “un pitic caraghios cu mustața ca o perie” și caută să hiperbolizeze personajul. “Ar fi penibil dacă ar ieși la iveală că germanii s-au lăsat duși de nas de o nulitate flecară, o caricatură de dictator”, scrie Stein, care anticipează că fosa istoriei în care cecetătorii tot varsă basculante de maculatură se va umple cândva.