Albi cu Nobel, negri cu IQ mic. Money Express

Editorialul meu din Money Express de saptamina asta. poate va intereseaza dezbaterea care a facut ceva furori.
Cînd rasele se bat în IQ
Un premiat cu Nobel în domeniul geneticii pentru cercetări asupra ADN-ului declară public că e un fapt științific demonstrabil că negrii africani au de regulă un IQ mai mic decît al albilor. Scandal garantat.
Savantul de 79 de ani James Watson avea un statut imposibil de clintit în comunitatea științifică contemporană. Cîteva declarații despre IQ-ul negrilor au fost de ajuns pentru a fi eliminat din institutul de unde lucra și pentru a intra într-un teren de luptă pe cît de încins, pe atît de stupid. Mai multe angajamente, conferințe, contribuții au fost suspendate. Watson spusese într-un interviu acordat cotidianului The Times că anumite programe sociale ar trebui concepute și în funcție de această „realitate”: negrii au, de obicei, un IQ mai scăzut decît cel al albilor. Sînt mai mulți angajatori care cunosc aceste realități despre lucrătorul de culoare, a adăugat Watson, cel care începea descoperirea ADN-ului acum 50 de ani. Ce faci cu o astfel de afirmația venită din partea unui om cu o credibilitate științifică devastatoare. Taberele s-au așezat imediat în poziții de atac.
Stînga de diverse forme a acuzat în masă lipsa de corectitudine a savantului, sprijinindu-și afirmațiile pe faptul că acea diferență de IQ e departe de a fi dovedită științific. Apoi, apare distincția între cunoștințele științifice și credințele de natură ideologică, situații pe care adversarii lui Watson le separă foarte clar. Omul de știință ar mai fi făcut o declarație șoc cu ani în urmă. Parafrazez: femeile însărcinate pot citi în codul genetic dacă copilul lor va fi homosexual și pot face astfel avort la timp! Nu e prima personalitate renumită pentru IQ-ul covîrșitor care să dea dovadă de gustul pentru risc public disproporționat sau pentru prostie de-a dreptul. Sclipitorul Noam Chomsky, lingvist cu o importanță covîrșitoare în ultima jumătate de secol, este iarăși un caz de nonconformism care a trecut la un moment dat barierele bunului simț. Geneticianul nostru n-ar fi singurul caz de derapaj certificat de inteligență.
Au sărit foarte mulți în apărarea lui Watson invocînd dreptul la liberă exprimare. Nu poți cenzura o somitate să-și exprime ideile, mai ales cele care se bazează pe ipoteze științifice. E vina celui care-și găsește în astfel de informații argumente pentru rasism și nu a aceluia care emite adevăruri incomode. Dintre argumetnele pro-Watson, am remarcat și invocarea best-seller-ului american „The Bell Curve”, semnat de Richard Herrnstein și Charles Murray. Cartea vorbește despre o distanță între IQ-ul mediu la afroamericani și albi și invocă chiar posibile conexiuni cu harta genetică. American Psychological Association (APA) a dat un răspuns confirmînd rezultatele în ce privește diferențele de coeficient de inteligență, dar nu a putut lega această diferență de codul genetic sau de vreo altă explicație științifică.
Încleștarea are și un aer ridicol. Pe de o parte pentru că libertatea de expresie înseamnă ceva în Vest, altceva în locuri precum China sau Pakistan. Urletele împotriva “cenzurii” ale unor comentatori occidentali sînt superflue în multe cazuri și demonetizează cumva ideea de opinie fără opreliști. Nu poți invoca la tot pasul libertatea de expresie. De cealaltă parte, e nefiresc ca o afirmație precum aceea cu IQ-ul să descalifice complet un savant. Însă în chiar miezul dezbaterii mă intrigă lupta pentru o cauză profund superficială. Să zicem că albii au într-adevăr IQ-ul mai mare. Ei, și? Are asta vreo legătură cu deșteptăciunea, înțelepciunea, eficiența la muncă sau mai știu eu ce? Am întîlnit destui oameni cu IQ mare, dar de o prostie rară. Este un coeficient care se măsoară cu ajutorul unor teste și stabilește forța inteligenței unei persone. Numai că orice sociolog sau psiholog poate spune că o astfel de calitate trebuie completată de nenumărați alți factori pentru a putea avea rezultate pozitive pentru a-ți procura superioritatea multrîvnită.
Discuția mi-a amintit de o altă dezbatere deloc savantă. Este vorba despre legea neargumentată științific, dar foarte argumentată prin discuții de cîrciumă sau show-uri, legată de dimensiunile penisului în rasa albă și cea neagră.Ultima conduce, se pare. Are asta vreo importanță? S-au purtat dezbateri pe marginea libertății de expresie sau pe marginea importanței mărimii organelor genitale? IQ-ul este supraevaluat sau prost interpretat, cel puțin după slabul meu coeficient. Un rezultat bun la un astfel de test nu poate confirma o oarecare superioritate decît în mințile gata orientate să absoarbă distincții imbecile între rase. Watson a greșit cînd a coborît fără să-și ia precauții din zona științifică. Adversarii săi au greșit cînd i-au interpretat dorința de provocare și poate și naivitatea ca pe niște mari crime. Și, da, d-ar putea ca mulți oameni inteligenți să fie “plictisiți” (este tot cuvîntul lui Watson) de previzibilitatea corecților politic. Din afara acestor polemici, pot să-mi rezerv dreptul “iluminist” de a crede că nu există calitate umană “garantată” prin ADN, calitatea înseamnă șlefuirea socială a unor date primite prin naștere. Și cred că poți fi deștept cu un IQ mediu, așa cum poți face sex extraordinar și cu un penis care nu e uriaș.

Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca