Am tot citit textele unor teologi sau simpli credincioși sau profeți falși în zilele astea. Știți probabil că religia nu mă interesează decît strict cultural și militez destul de des împotriva agresivității BOR-ului. Asta nu înseamnă că nu mi-am păstrat curiozitatea pentru eventuale voci raționale sau provocatoare din zona religioasă. Nonconformismul lipsește încă. Raționalul însă e prezent.
Voi recomanda două locuri unde puteți găsi texte despre credință sau cu preocupări religioase scrise cu bună credință. O fac pentru că m-am săturat de discursuri a la Dan
Am tot citit textele unor teologi sau simpli credincioși sau profeți falși în zilele astea. Știți probabil că religia nu mă interesează decît strict cultural și militez destul de des împotriva agresivității BOR-ului. Asta nu înseamnă că nu mi-am păstrat curiozitatea pentru eventuale voci raționale sau provocatoare din zona religioasă. Nonconformismul lipsește încă. Raționalul însă e prezent.
Voi recomanda două locuri unde puteți găsi texte despre credință sau cu preocupări religioase scrise cu bună credință. O fac pentru că m-am săturat de discursuri a la Dan Puric, amatorism teologal-literar
prezentat cu artificii vulgului snobo-religios. Astfel de explozii cu pretenții culte îmi par extrem de periculoase atunci cînd nu sînt infinit de comice.
Așa că prefer fie un tip care își declară onest credința și încearcă să-și transfere obsesiile în limbaj cotidian, ne-sacru. E vorba despre Mihnea Măruță cu un blog și cu nerv jurnalistic, și cu multe alte chestiuni mișto pe lîngă "teme religioase". O întrebare de ultrabunsimț am citit chiar zilele trecute: de ce nu e ortodoxia o temă importantă în cinematografia estului?
Celălalt e un bun poet și prozator, Stefan Bastovoi, devenit peste noapte, acum citiva ani ieromonahul Savatie. Nu am inteles ce s-a intimplat, nici nu-l stiam decît din unele texte "profane". Cert e ca omul nu e complet posedat de avint bigot si ca are mestesug literar in popularizarea unor chestiuni teologale. Am inteles ca e si un soi de vedeta printre dreptcredinciosi si dreptcredincioase. Si nu intimplator. Are un stil de abordare calm si senin in unele probleme mai putin spinoase (ma rog, are si vechile obsesii si fixuri peste care unul ca mine poate cu greu sa treaca):
Nu este adevarat ca intre ortodocsi si romano-catolici exista numai neintelegeri. Cel putin, exista un amanunt simpatic, pentru care acestia ar fi gata sa se uneasca. Ortodocsilor le place la romano-catolici faptul ca acestia la slujba stau pe scaun, iar preotii romano-catolici ii invidiaza pe cei ortodocsi pentru ca acestia au voie sa se casatoreasca. Si asta dureaza de multa vreme.
Deci, pe scurt, as prefera sa fie citite mai mult astfel de texte cu nuante sau problematizări teologice: indirect (Maruta) sau direct (Bastovoi). Macar stiu ca as avea cu cine sa ma inteleg in caz ca ne vom intoarce in Evul Mediu și vor reîncepe cruciadele:).
Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca
