Cioran, dialog inedit din 1991. "România este eșecul permanent"

Un eveniment editorial. Săptămîna aceasta apare în librarii un text inedit la Polirom, cu totul inedit. În octombrie 91, Sorin Antohi și Luca Pițu au înregistrat un dialog cu Emil Cioran. Dialog, nu interviu. Și este unul delicios, și prin referințe culturale, și prin obsesiile anilor 90, și prin mica bîrfa intelectuală. Din păcate, Luca Pițu nu a avut la el decît două casete audio...
Cartea se numește "Neantul românesc" pentru că Emil Cioran, după ce apucase să vadă eșecul repunerii pe picioare a Romaniei imediat după decembrie 89, a vrut să scrie o carte cu acest titlu. Din proiect a rămas doar acest dialog. Convorbirea a avut loc în franceză, ediția este bilingvă.
Am citit-o  dintr-o suflare și dau aici cîteva citate. Dar, mai întîi, trebuie să spun că nu doar Cioran e eroul cărții. Este fascinantă întîlnirea și din alt punct de vedere. Sorin Antohi și Luca Pițu încercau o împăcare în acel moment. Fuseseră prieteni, dar Pițu îl taxase zdravăn cu cîteva luni înainte: dintre epitete putem găsi "securist, lichea, impostor" etc. - o spune Antohi în introducere. Vizita la Cioran trebuia să fie și o normalizare a relației dintre cei doi. Iată că în 2009 apar împreună pe coperta unei cărți...
despre Regele Mihai:

Omul ăsta pentru care aveam, cred, cel
mai mare dispreþ, pentru că e un amărît... Dar m-a
impresionat viaþa lui. Tipul ăsta a fost toată viața o
victimă. Toată viaþa ! Nu știam. Cum e posibil să tratezi
astfel un om ? E de neînchipuit. Și faptul că nu a fost
apărat, că românii sînt totuși. Deci mi-a citit toate
astea. Evident, se vede că nu e cineva energic. Dar cel
puþin e sincer ! Nu vorbește decît despre eºecurile lui,
ºi sînt considerabile ! (Rîsete.)

evident, apar multe considerații despre români, România:

românii sînt totuºi un popor inteligent. Dar e
ceva exterior ! Strălucește, dar nu are o bază. Există
ceva în neregulă la rădăcină. ªi asta e probabil drama.

E un defect incurabil

E.C. : Cînd am aflat asta, mă aflam în străinătate.
țara asta, România, e ceva de neînchipuit !
Este eșecul permanent. Îmi imaginez că trebuie
să fie destul de greu să trăiești asta în România, dar și
în străinătate. Fiindcă nu poți să nu urmărești evenimentele,
în ciuda tuturor. Oamenii mă întreabă :
Dar ce-i asta ?. . Și, în cele din urmă, de oboseală, le
spun : Este eșecul permanent.. (Rîsete.) Nu merită.
Este țara eșecului, este specialitatea românească

Din gama "bîrfă intelectuală". Emil Cioran s-a văzut în situația imposibilă de a avea grijă de o iubită a lui Mircea Eliade (actrița Sorana Țopa, femeie fatală a interbeliului) părăsită în stil "românesc":

E.C. : Da. Am avut o corespondență enormă cu ea. Nu
știu ce s-a întîmplat cu ea. Era o figură. Era arhitectă.
Eliade s-a comportat ca un român. (Rîsete.) A lăsat-o
pentru actuala lui soție. Ea a profitat. Aºa că mă suna
mereu ca să se plîngă.
L.P. : E tipic românesc, nu ?
E.C. : Am să vă povestesc cum s-a întîmplat. Eram la
Sibiu. Și Eliade mi-a scris că urma să vină la Sibiu cu
Sorana. Ea a venit singură. Îl aștepta, cumpăra bomboane
Și pînă la urmă el nu vine. S-a dus la actuala
lui soþie.

Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca