Costelul britanic. Propun duel.

Se poartă poveştile cu "oameni simpli" care devin peste noapte Placido Domingo. Am căpiat de la atîtea ştiri cu genialul moldoveano-timisoreano-spaniolul genial care cîntă arii celebre. Nu gust, îmi pare rău. Dacă vrei operă, du-te la operă, ridică-ţi fundul din fotoliu, nu te mai uita atîta la televizor. Da, e bine ca reinvie gustul pentru opera, stiu argumentele... Dar personajul "Costel" ma irita si pentru hipnoza de manual pe care o exercita asupra jurnalistilor. M-a amuzat si Costelul britanic Paul Pott care a cistigat si el un concurs britanic gratie plaminilor puternici. Biografia e la fel de lăcrămoasă, a muncit în locuri fără nici o legătură cu muzica (a vîndut telefoane mobile), dar şi-a urmat dorinţa de a cînta operă. Ador poveştile în care oamenii îşi urmează visul indiferent de piedici. Mi-e teamă doar de efectul televiziunii care te ridică două luni şi care apoi îţi poate aplica un picior definitiv în fund...

Priviţi-l pe britanic

- poate organizăm un duel între el şi Costel.

Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca