Cu ochi blînzi

S-a stins prozatorul Ioan Lăcustă. Ne cunoşteam din anii optzeci, de la cenaclul Junimea. Eram prieteni, dar nu în relaţii de vizită. Avea o sensibilitate specială, iar în scris atingea profunzimi care ar fi trebuit să-i aducă o recunoaştere consistentă. Discret şi de o modestie aproape bolnăvicioasă se ferea de publicitate. Aşa se face că acest om atît de talentat e azi necunoscut multor cititori. În ultimii ani a fost tot mai bolnav. Ceea ce l-a ajutat să supravieţuiască a fost imensa lui dragoste pentru literatură. Dintre cărţile lui, cea mai apropiată mi-a rămas „Cu ochi blînzi”. Cu ea a debutat, în volum personal. Altfel, debutul lui, ca al majorităţii optzeciştilor, e legat de antologia Desant 83. Dumnezeu să-l ierte.