Am primit telefoane și mesaje pe e-mail cu întrebarea „De ce nu mai apare ediția română a Le Monde Diplomatique?”. Revista al cărei redactor-șef am fost și mai sînt, chiar dacă nu mai apare pe hîrtie, nu mai avea publicitate, deoarece era, se pare, considerată prea de stînga, pe de o parte și cu articole prea lungi, pe de alta.
În Franța, LMD primește publicitate, chiar dacă nu aleargă după ea. E adevărat că la un tiraj mediu de 250.000 de exemplare. La noi, LMD cu vînzări de 2500-3000 de exemplare era considerată, insuficient de atractivă, deși la o asemenea
Am primit telefoane și mesaje pe e-mail cu întrebarea „De ce nu mai apare ediția română a Le Monde Diplomatique?”. Revista al cărei redactor-șef am fost și mai sînt, chiar dacă nu mai apare pe hîrtie, nu mai avea publicitate, deoarece era, se pare, considerată prea de stînga, pe de o parte și cu articole prea lungi, pe de alta.
În Franța, LMD primește publicitate, chiar dacă nu aleargă după ea. E adevărat că la un tiraj mediu de 250.000 de exemplare. La noi, LMD cu vînzări de 2500-3000 de exemplare era considerată, insuficient de atractivă, deși la o asemenea cifră de vînzări, un lunar devine interesant pentru cei care se ocupă de publicitate.
Potrivit contractului, ediția română a LMD trebuia să reproducă 70% din ediția franceză a revistei, ceea ce s-a și întîmplat. Nu puteam construi, așadar, alt LMD decît cel care apare la Paris, ci cum am și făcut, puteam adăuga o perspectivă românească, filosofiei acestei reviste.
După cum am observat, însă, la noi o perspectivă socială de stînga nu se bucură încă de atenția meritată, deoarece mulți dintre noi confundă atitudinea de stînga, cu partizanatul față de stînga politică, ceea ce e cu totul altceva. Paradoxal, dar cei care au citit LMD ediția română, probabil că s-au convins că această revistă îi execută fără cruțare și pe socialiștii și pe comuniștii francezi, sau din alte părți ale lumii, în numele acestei filosofii și atitudini de stînga care pornește din jos în sus
Acest lunar cu doi directori nu mai apare pe hîrtie în ediția română poate și din cauza une comunicări defectuoase, care a dus la acest final. Dar, una peste alta, fără publicitate, LMD cheltuia, în ultima vreme. mai mult decît producea.
Îmi pare rău că ediția română a LMD nu mai apare? Da! De ce? Pentru că ar fi putut să producă reale dezbateri politice despre stînga și dreapta autohtone din perspectiva alegătorului, nu a aleșilor.
Mă simt vinovat de această dispariție? Da! Pentru că nu-i va întreba nimeni pe cei doi directori ai revistei de ce nu mai apare LMD, deși, tehnic, lor ar fi trebuit să li se adreseze această întrebare, ca deținători ai francizei cu pricina.
PS. Nu aștept comentarii la aceasta postare.
