Dupa 8 martie. Joanna KORNAS-Warwas. "De ce iubim femeile?".

Joanna Kornas-Warwas traduce din literatura romana in limba polona. Locuieste in Cracovia, a facut filologia romana la Univ. Jagelloniana din Cracovia, stie din scoarta in scoarta Mateiu Caragiale si  a tradus deja doua carti scrise de Mircea Cartarescu in poloneza. Este extraordinar de modesta, desi are toate motivele sa fie foarte mindra pentru ceea ce a facut si pentru ceea ce poate face.
E o mare bucurie pentru mine sa va ofer un interviu cu Joanna.
“De ce iubim femeile?” – ce iti spune aceasta intrebare? E cam neobișnuit pentru un interviu să pui o întrebare despre o întrebare ;) Ce-mi spune aceasta  întrebare ? Că femeile sunt « tinte»  pentru iubire, că  trebuie să existe măcar un motiv pentru care femeile sunt iubite. Si – cum aflăm din carte - motivele pot fi mai multe, iar autorul le enumără în ultimă povestire. Cred că fiecare s-ar putea să-și găsească un răspuns personal la aceasta intrebare.  
Cit ai lucrat la traducerea in limba polona a cartii lui Mircea Cartarescu?   E greu să spun exact cât timp am lucrat asupra traducerii. Editura mi-a dat opt luni pentru a pregati cartea pentru redactare. Așa era scris în contract și era timp suficient să termin traducerea la timp făcând și alte treburi. Bineînțeles, înainte de a semna contractul am tradus deja câteva povestiri ca eșantioane iar după ce am dat cartea la redacție am mai colaborat cu redactoarea la șlefuirea textului. A fost, pina la urma, un proces mai lung decât perioadă stabilită în contract.  Cum suna primele 5 fraze din povestea Zarazei in poloneza? 
Iată primele cinci fraze din Zarada căci așa sună titlul în variantă poloneză. W 1944 roku podczas najbardziej zaciętych bombardowań amerykańskich Bukareszt bawił się tak jak podczas szalonych lat dwudziestych. Jedzenie było tanie, hotele gościnne, a z letnich ogródków kawiarń „Rașca”, „Oteteleșanu” i „Cărăbuș”, a także „Bordeiul”, wówczas jeszcze na skraju Herăstrău, aż do podmiejskich dzielnic niósł się zapach kiełbasek z rusztu i dźwięki jazz-bandów albo miejscowych kapel. Na Calea Victoriei przyjeżdżały i odjeżdżały spod ogromnego cienia Pałacu Telefonów czarne automobile z kryształowymi szybami, jak za czasów prohibicji i Eliota Nessa, i dorożki, tak zwane coupé de Hereasca, które nie nadążały z wożeniem bogatych miastowych ludzi na Șosea. Rozrywki były wszędzie na wyciągnięcie ręki. W Operetce śpiewał jeszcze Leonard, cyrk Sidoli (bez starego Giovanniego Sidolego, który umarł dziesięć lat wcześniej, ale z jego dwiema córkami zadomowionymi tutaj i wydanymi za mąż za ważnych żydowskich bankierów) chlubił się, po tym jak spłonął już czterokrotnie, nowym złotawym namiotem w białe prążki i dwudziestoma czterema końmi przystrojonymi jak nigdy dotąd, szantany zaś przyciągały wesołą i rozrywkową klientelę, pośród której nie rzadko zwracali uwagę niemieccy oficerowie w towarzystwie luksusowych kobiet, kobiet bez kręgosłupa, jak ktoś o nich kiedyś powiedział, większość utrzymywana przez jednego czy drugiego, ale część i takich, które bez żadnego zażenowania umieszczały taryfę na drzwiach swojego hotelowego pokoju, gdzie przyjmowały klientów. 
De ce Zarada ? E o altă variantă a numelui Zaraza, o spune autorul însuși în carte. ‘Zaraza’ în limbă polonă înseamnă ‘epidemie’, ‘molimă’, deci n-am putut să păstrez titlul original,  aș fi stricat tot farmecul povestiri iar după părerea mea e una dintre cele mai frumoase și reușite din întreg volum. 
Cum ai ales sa faci aceasta traducere? Am debutat cu traducerea la Travesti, cartea pe care o citisem de mult și pe am visat s-o traduc într-o zi... Mi-am adunat puterile și curajul pentru a comite această faptă, asa incit să nu fie totuși o crimă. (traducere proastă e după părerea mea o crima J) În timp ce lucram pe textul de la Travesti a apărut De ce iubim femeile -  care s-a dovedit a fi un succes editorial extraordinar, un bestseller al scriitorului. Simtind dorința de a continua să lucrez cu proza lui Mircea Cărtărescu – trebuie să subliniez că am avut mare noroc să traduc unul dintre scriitori mei preferați – mi s-a părut interesant să –i  propun editorului tocmai aceasta carte – un bestseller – atât de diferită de întreaga operă a autorului. Cred că ambele cărți ar putea să aibă un public-țintă diferit la fel ca în România. N-aș fi propus totuși De ce iubim femeile să apară în Polonia ca prima carte a autorului. 
 Cum ai decis sa inveti limba asta destul de grea?  
Am vrut să studiez una dintre limbii romanice. Inițial am ales  filologia spaniolă. Fiind la acea vreme  îndragostită de proza ibero-americană am vrut să-l citesc pe Marquez, Cortazar și alții în original, să traduc din spaniolă și așa mai departe. Dar n-am reușit să obțin punctele suficiente la examene și asa am ajuns la secția de limba română. Era un fel de coincidența, dar o coincidența foarte reușităJ Decizia de a începe anul de limba română era ceva spontan și experimental, insa hotarârea de a continua studiile parcă a fost  mult mai conștientă și calculata decât prima mea alegere. Slava Domnului că n-am reușit să studiez spaniolă! Pe atunci -  sincer  - nici nu știam că exista secție de limba română. 
Visezi in limba romana? Nu visez în limba românăJ E un limbaj oniric pe care după ce mă trezesc, il pot transcrie atât în limbă polonă, română precum și altele. 
Vei fi un traducator de cursa lunga? Te vezi traducind din limba romana si peste, sa zicem, 30 de ani? Da, aș vrea ca ‘traducator’  să fie profesia mea. Aș fi în al noulea cer dacă aș putea să trăiesc traducând numai literatură și texte literare, desi până acum realitatea arată altfel.  
E rentabil acum sa fii traducator din limba romana in Polonia? 
Cred că  profesia de traducator din limba română s-ar putea să fie rentabilă. Depinde totuși ce traduciJ Ironia soartei e ca traducerile cele mai provocatoare, care sint un fel de challenge, iți consuma cel mai mult timp și sunt cel mai prost plătite. Care sint 5 dintre cartile tale favorite scrise in limba romana? 
Mi-as feri să fac un top 5 , căci e greu să aleg doar cinci cărți. Mi-ar fi mai ușor să aleg cinci autori. Bineînteles, am un mare “feeling” pentru Travesti de Mircea Cărtărescu și repet – am avut mare noroc să debutez cu  traducerea acestei cartii care imi plăcea în mod deosebit si pe care, din acest motiv, am am putut s-o fac din tot sufletul. In afara de aceasta, aș adaugă Întâmplării în realitatea imediată de Max Blecher, Craii de curtea veche de M. Caragiale, Cimitirul Buna-Vestire de T. Arghezi precum și Schite de Ion Luca Caragiale. Lista aceasta ar putea să fie, desigur, mai lungaJ  
    Dar din Polonia?  Iarăși, aș prefera să nu fac un top 5. Imi place proza Olgăi Tokarczuk, iar cartea mea preferata a ei  a fost tradusa în română de doamna Olga Zaicik- Straveachul și alte vremi.  
Dar din intreaga literatura? 
Țin în continuare la proza iberoamericană – Marquez 12 povestiri calatoare...., Cortazar Julio (Rayuela). O carte la fel de importantă pentru mine ar fi  Quartetul alexandrin de Lawrence Durrell, dar si Maestrul  și Margareta de Bulgakov. Si multe multe altele. 
Acum la ce lucrezi?  Tocmai am terminat un fragment din Orbitor, volumul I pentru Literatura na świecie, care pregătește o antologie de texte literare române. Am tradus și un fragment din Sunt o baba comunistă! de Dan Lungu  tot pentru acea antologie. În afara de acesta mai lucrez la organizarea Zilelor culturii  românești în Cracovia  pregătite de Fundația Perspectiva Estică și de ICR Varșovia. “Zilele” vor avea loc în perioadă de 11-20 aprilie și sper că reușim cu unele dintre evenimente să atragem atenția publicului polonez asupra literaturi române.