Bun, am stat toată noaptea și am privit Oscarurile. Măcar și pentru acest efort mă calific la un scurt dat cu părerea. Că doar la filme și showbiz se pricepe toată lumea:
- Am văzut pe E! toată nebunia covorului roșu (de, am făcut-o cum se cuvine, nu m-am rezumat doar la ceremonie). Și, mii de pipe, am avut un vis cu ochii deschiși: se făcea că se ecraniza live, dacă-mi permiteți barbaria, "Glamorama" lui Ellis. lingușeala dublată de bîrfă a atins totuși cote astronomice.
- începutul ceremoniei a fost excelent: scena aproape de public, actori mari care intrau în dialog
Bun, am stat toată noaptea și am privit Oscarurile. Măcar și pentru acest efort mă calific la un scurt dat cu părerea. Că doar la filme și showbiz se pricepe toată lumea:
- Am văzut pe E! toată nebunia covorului roșu (de, am făcut-o cum se cuvine, nu m-am rezumat doar la ceremonie). Și, mii de pipe, am avut un vis cu ochii deschiși: se făcea că se ecraniza live, dacă-mi permiteți barbaria, "Glamorama" lui Ellis. lingușeala dublată de bîrfă a atins totuși cote astronomice.
- începutul ceremoniei a fost excelent: scena aproape de public, actori mari care intrau în dialog direct cu gazda Hugh Jackman, cîteva glume reușite și un recital bun. Mi-am zis că toată atmosfera aia de familie destinată a fi un paliativ pentru vremuri grele avea să fie lovitura deceniului. Glamul era umbrit de atmosfera de pace și voie bună între oameni minunați.
- a ținut vreo două nominalizări și apoi, ca orice întîlnire de familie, a devenit culmea plictiselii. Dora, soția mea, a rezumat foarte bine: totuși, nimeni nu mai ironizează, nimeni nu mai e rău?, toată lumea pupă pe toată lumea și aproape toți plîng...
- ei, da, unde ești tu, george Bush? au adormit și sean penn și toți. Nu tu un comentariu politic, o mușcătură, o ironie, era o plictiseală ca-n rai. Să zicem că nu mai e cazul să facem politică, dar chiar nu mai există vreo ironie mușcătoare pe lumea asta?
- au fost totuși momente tari - Ben Stiller ironizîndu-l pe Joaquin Phoenix. Tina Fey și Steve Martin, niște adevărați entertaineri. Will Smith și micile înțepături adresate de pe poziția iubitorului de film de acțiune. Brad Pitt și Jolie sînt mișto, oricît de tabloidal ar fi "pictați".
- despre premii n-am multe de spus: Slumdog mi s-a părut totuși mult prea cîștigător... Curious case, mult prea pierzător... Kate Winslet, prea previzibil. Penelope, slavă cerului că a plecat cu un premiu
- minimalismul show-ului de recesiune s-a văzut și printre invitați, printre oamenii care au dat premiile. Audiențele n-au cum să fie mari. Iar recesiunea nu trebuia să aducă totuși atîta zahariseală pe scenă.
- marele absent: Leonardo de Caprio pt Revolutionary road
P.S. Am uitat să spun ceva și despre transmisia HBO. A fost ok ca au lasat netraduse premiile, e mai bine. N-a fost ok că n-au umplut cu nimic milioanele de pauze din ceremonie. Pe RTL-ul unguresc, de exemplu, oamenii pregătiseră zeci de minimateriale despre premiați, despre filmele anului 2008. Așa se face, dacă tot te apuci de-o treabă...
Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca