Florian Coldea, din nou în fața judecătorilor. Curtea de Apel București decide astăzi dacă validează ancheta DNA

Florian Coldea ajunge astăzi din nou în fața judecătorilor. Curtea de Apel București urmează să decidă dacă validează ancheta Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în dosarul în care sunt implicați foști generali din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI), Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, și avocatul Doru Trăilă. Cauza se află în prezent în faza camerei preliminare, etapă în care judecătorii verifică legalitatea probatoriului administrat de procurori.

Instanța are două opțiuni: fie validează ancheta, fapt ce va determina începerea efectivă a procesului pe fond, fie va trimite dosarul înapoi la DNA pentru refacerea sau completarea cercetărilor, în cazul în care se constată nereguli procedurale.

Cu toate acestea, indiferent de verdict, decizia Curții de Apel București nu este definitivă și va putea fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Vă reamintim că foștii generali SRI, Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, împreună cu avocatul Doru Trăilă, inculpați în acest dosar, sunt acuzați de fapte de corupție și criminalitate organizată, printre care trafic de influență, constituirea unui grup infracțional organizat și spălare de bani.

„În perioada martie 2023 – aprilie 2024, trei dintre inculpați (cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 de euro, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor magistrați judecători din cadrul unor instanțe de judecată și că i-ar putea determina pe aceștia să pronunțe hotărâri favorabile martorului, într-un dosar penal în care acesta era judecat.

După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpați a fost diminuată la 600.000 de euro”, potrivit comunicatului oficial al DNA, emis la trimiterea în judecată a lui Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și avocatul Doru Trăilă.

Avocații inculpaților au încercat să obțină excluderea probelor, susținând că interceptările realizate de anchetatori ar fi fost interpretate eronat, iar probele prezentate de DNA sunt ambigue. Totodată, ei au susținut că măsura sechestrului asigurător a fost instituită prematur.