Genialii ticăloși

Probabil că sunt ultimul care scrie că a văzut "Inglourious basterds", v-am mai spus că nu downloadez ilegal, iar la cinema nimeresc mai rar decât moare Bruce Willis prin filme. Totuși, am ajuns luni seara la mall, târziu, prea târziu pentru un început de săptămână grea. Refugiat pe ultimul rând dintr-un capriciu binevenit, sunt nevoit să suport comentariile unor băieți -nevoie mare de spirituali- aflați pe același palier. Să vezi că ăștia ne strică seara, zic. Altădată am turnat pungi de popcorn în capul unor pitzipoance puse pe pălăvrăgit, dar acum nu am de-a face cu fete...hmmm...ei e mulți, eu sunt firav, deja îmi văd onoarea ieșind terfelită și plină de vânătăi din sală. Începe filmul. Și, după două ore și ceva, se termină filmul. Cu excepția minutelor de început, n-am auzit nici un pâs inoportun de la șmecherii mai sus menționați. Povestea curge perfect, grotescul se împrietenește în mod firesc cu umorul nebun, coloana sonoră este desăvârșită (vezi mai jos), descopăr un Christoph Waltz uluitor (singurul defect e că seamănă foarte tare cu Geoană când zâmbește), Brad Pitt rămâne un actor formidabil, binili învinge, iar Tarantino te face să regreți că n-ai avut inspirația de a deveni măscăriciul serii purtând o pălărie, accesoriu pe care să-l poți scoate în fața maestrului. Concluzie: mergeți la film!

PS
Cumva, filmul ăsta poate fi și romantic :-)