Mă gîndeam că azi dau lovitura florăresele. N-au prea dat-o. Puțini bucureștenii îndrăgostiți fac legătura între Sfîntul Amorului, flori și femeia iubită. Ieri, însă, am primit telefoane cu cereri, intervenții și somații: antologia Dragostei. De unde să scot eu antologii? I-am dat un exemplar soției mele, fiindcă am scris despre ea în „Despre dragoste și alte întîmplări”. Nu i-am spus nimic înainte. Nici după. N-a apucat să răsfoiască măcar cartea, că i-a și cerut-o cineva. Așa că a aflat de la o prietenă de povestirea mea despre ea și pentru
Mă gîndeam că azi dau lovitura florăresele. N-au prea dat-o. Puțini bucureștenii îndrăgostiți fac legătura între Sfîntul Amorului, flori și femeia iubită. Ieri, însă, am primit telefoane cu cereri, intervenții și somații: antologia Dragostei. De unde să scot eu antologii? I-am dat un exemplar soției mele, fiindcă am scris despre ea în „Despre dragoste și alte întîmplări”. Nu i-am spus nimic înainte. Nici după. N-a apucat să răsfoiască măcar cartea, că i-a și cerut-o cineva. Așa că a aflat de la o prietenă de povestirea mea despre ea și pentru ea. E prima oară cînd nu-i dedic explicit un text de proză. Dedicația era implicită.
Să mă întorc la ziua îndrăgostiților. De dimineață, în tramvai și la metrou, îndrăgostiții care își întîlnesc iubitele la serviciu nu se dotaseră cu flori. N-am prea avut impresia unei zile speciale. Iar în privința politeții față de femei, nici atît. Ne mîrlănim și nu ne trece mîrlănia nici de Sf Valentin. Seara, cînd m-am întors acasă, în stația lui 41, dialog: Un el și o ea, el pe partea în care mă aflam eu, ea pe partea opusă. El: „Mini, mă duc în Plaza! Vii?” „Ne vedem acolo.” „Scoate bani să-mi faci cinste!” „Eu?!” „E ziua îndrăgostiților, nu ziua femeii! Lasă,mă, că am și eu bani.” În stația de pe partea mea aglomerație, pe partea cealaltă, vreo 20 de persoane. El „Mini, te iubesc!” Ea: „Și eu te iubesc. Îți fac cinste!” Lîngă mine, o domnișoară inimoasă începe să aplaude. Se mai iau cîțiva după ea. Se încropește o atmosferă romantică și tocmai atunci vine, ghinion, tramvaiul de pe partea cealaltă, ca trenul din „Noaptea furtunoasă” montată de Măniuțiu la Odeon. Pe cine să mai aplauzi? Pe vatmanul tramvaiului?
